All posts by Cristina Andrei

Dileme şi polemici, Traduceri şi traducători

Noua lege a traducătorilor autorizaţi (judiciari). O analiză 5/5 (1)

Leave a comment

Certified translators  are facing a new bill on translations in Romania, which comes with few advantages for the translators and quite a lot of unfair provisions. An analysis of the pros and cons of the new possible law. 

Deşi aparent noua lege a traducătorilor autorizaţi (judiciari, cum se vor numi) se vrea a fi o racordare la legislaţia europeană  – ideea principală fiind aceea de a asigura atât o calitate adecvată a traducerilor autorizate (judiciare), cât şi un statut corespunzător pentru traducătorii autorizaţi (judiciari), eliminând o serie de confuzii şi abuzuri –  forma în care este prezentat proiectul de lege prezintă multe neajunsuri, care vor crea o altă lungă serie de confuzii şi abuzuri. În forma propusă spre “dezbatere”, Proiectul de lege privind traducătorii autorizaţi (judiciari) cuprinde prevederi ambigue, abuzive, pe alocuri aberante, inutile sau care se bat cap în cap.

Continue reading Noua lege a traducătorilor autorizaţi (judiciari). O analiză 5/5 (1) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Actualitate, Culturale

Memento Mori. MNLR a fost dat uitării… 5/5 (2)

Leave a comment

One year ago Romania’s National Museum of Literature was moved into a warehouse. It seems it will stay there indefinitely.

Motto:

În zădar le scrii în piatră şi le crezi eternizate

(Mihai Eminescu)

Toate au un sfârşit. Au dispărut de-a lungul veacurilor mari monumente durate în piatră. Vor mai dispărea şi altele. Printre ele, Muzeul Naţional al Literaturii Române este o biată căsuţă ce adăpostea cândva o parte a moştenirii noastre culturale, undeva, pe Bulevardul Dacia.

Pe 15 iunie anul acesta s-a împlinit un an de la dispariţia MNLR de pe harta obiectivelor culturale ale Bucureştiului. Fapt nesemnificativ. Banal. Trecut cu vederea. Nimic senzaţional.

Continue reading Memento Mori. MNLR a fost dat uitării… 5/5 (2) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dificultăţi ale limbii române

Din cauza lui “datorită” 5/5 (5)

Leave a comment
Din cauza lui “datorită” ăsta multe probleme şi dileme mi-am creat în viaţă. Mai ales că toată lumea, de la tot omul de rând ce-şi dă cu părerea şi le ştie pe toate şi până la profesori doctori universitari, academicieni, lingvişti de renume etc., în fine, toată lumea are o convingere foarte puternică vis-à-vis de “datorită”: această prepoziţie se opune întotdeauna locuţiunii prepoziţionale “din cauza”. Cum anume? Simplu, ni se explică, condescendent: în vreme ce “din cauza” are neapărat-neapărat conotaţii negative din punctul de vedere al vorbitorului, “datorită”, evident, are numai şi numai conotaţii pozitive – raportul cauză-efect în mintea vorbitorului este unul favorabil. Adicătelea, mai pe româneşte: NU E CORECT să spui “Nu am plecat datorită ploii”, ci doar “Nu am plecat din cauza ploii” – din motivele prezentate mai sus. Aceasta este una dintre regulile imuabile ale limbii noastre, asupra căreia tot românul se simte dator să facă ocazional câte o observaţie, când – Doamne fereşte! – îţi mai “scapă” câte un “datorită ploii”. Atunci te corectezi, cuminte, sperând să nu o mai “comiţi” data viitoare, căci deh, ce să-i faci, când doi îţi zic că eşti beat, te duci şi te culci, darămite dacă-s mai mulţi, darămite dacă mai sunt şi lingvişti de renume etc.
Ei bine, m-am hotărât deodată ca de data asta să nu mă mai duc “la culcare” şi să lămuresc o dată pentru totdeauna problema opoziţiei “din cauza” – “datorită”. Aşadar:

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dileme şi polemici, Scrieri şi scriitori

Alo, poeții! Vă dați jos la prima? 5/5 (1)

Leave a comment

Poetry is, after all, a question of taste, like most aesthetical undertakings of the human spirit. And, as such, it is also subject to fashion, opinion makers and, of course, literary critics who draw the trends and canons of modern literature. In the meanwhile, the readers are left behind…

Într-o bună zi, poeții și-au făcut bagajele și s-au dus. Nu cu pluta, că aia e mai lentă și poate fi ușor ajunsă din urmă și, eventual, răsturnată.

Au plecat cu trenul. Trenul Poeziei. Și-au împachetat frumos cuvintele, necuvintele, cuvințelele, și-au înghesuit în bagaje metaforele încărcate de sensuri, dar mai ales pe cele fără de sens, și-au făcut pachete și pachețele din forme fără fond și… duși au fost. Cu Acceleratul. Să nu cumva să-i prindă din urmă Publicul. Vulgul. Lui i-au lăsat rimele “facile”, ritmurile “inutile”, râzând de sus de el, lăsându-l pradă manelelor. Și romanțioșilor siropoși care învârt cuvinte zaharisite în melodii mieroase până la greață.

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Romgleză, Trendy

Chef de chef 4.97/5 (56)

Leave a comment

(Articol republicat de pe foodtrend.ro)

LogoPolitia-chef de chef-click.ro

O tendinţă foarte acută, cu mari şanse de cronicizare în limba română, întru sfidarea logicii, este aceea către re-etimologizarea unor împrumuturi mai vechi: mitingul redevine meeting, interviul redevine interview, schiul   redevine ski etc. etc.

Despre cauzele acestui fenomen am mai vorbit . Dar faptul că el este explicabil nu îl face şi acceptabil, mai ales în situaţii de un comic rar, chiar dacă acele cuvinte ce creează comicul sunt acceptate la nivel academic. Este, de pildă, cazul substantivului boy, cu pluralul articulat boy-i, citit… [boii] – cum altfel? Aşa zice la dicţionar, aşa zice şi românul alfabetizat, nu-i aşa? Continue reading Chef de chef 4.97/5 (56) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dileme şi polemici

Către o nouă limbă universală? 5/5 (1)

Leave a comment

Legenda biblică a turnului Babel ne povesteşte că, demult, limba comună folosită de oameni a fost împărţită într-o mulţime de limbi diferite, ca pedeapsă pentru încercarea oamenilor de a construi un turn care să ajungă la cer.

Ştiinţa lingvisticii, la rândul ei, porneşte de la premisa unei limbi iniţiale, din care s-au desprins principalele limbi, odată cu o masivă migraţie a populaţiei indo-europene în diverse direcţii. Poate părea ciudat, dar, conform acestei teorii, o mulţime de limbi diferite din Europa, Asia de sud-vest şi India, aparent fără prea multe elemente comune, sunt înrudite la origine, făcând parte din marea familie a limbilor indo-europene: germana, italiana, greaca, armeana, etc.

Continue reading Către o nouă limbă universală? 5/5 (1) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Romgleză, Trendy

Între două joburi, alegem un…serviciu? 5/5 (4)

Leave a comment

Până unde putem merge cu împrumuturile? Lăsăm totul la voia întâmplării? Ne bazăm pe simţul lingvistic al vorbitorilor? Trasăm reguli şi metode de adaptare a neologismelor? Le acceptăm sau le respingem? Care neologisme trebuie acceptate şi care trebuie respinse?…

Răspunsurile la aceste întrebări nu sunt deloc uşoare. Desigur, reguli şi metode pot fi trasate, dar ca principii generale, ca recomandări, nu ca norme. Să zicem, de pildă, că se stabileşte o normă privind adaptarea ortografică obligatorie la limba română a tuturor cuvintelor nou împrumutate. Conform acestei norme, un cuvânt ca “babysitter” ar trebui scris “beibisităr”, “conteiner” ar trebui scris “containăr” etc. Câţi dintre vorbitorii limbii române se vor conforma acestei norme? Paradoxal, norma va fi adoptată de două segmente total opuse: segmentul persoanelor cu mai puţină educaţie, care nu cunosc temeinic limba din care s-a făcut împrumutul – în acest caz adaptarea realizându-se firesc, fără eforturi deosebite – şi segmentul persoanelor cu o educaţie considerabilă, care, deşi cunosc temeinic limba respectivă şi simţul lor lingvistic se revoltă la scrierea respectivă, se vor adapta – (destul de greu) – la normă, din dorinţa de a scrie corect româneşte, conform normelor stabilite. Majoritatea vorbitorilor vor continua însă să scrie “babysitter”, “conteiner” etc., indiferent de norma respectivă.

Continue reading Între două joburi, alegem un…serviciu? 5/5 (4) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dileme şi polemici

Ș și ț se scriu cu SEDILĂ, NU cu virgulă 1.86/5 (7)

Leave a comment

EVRIKA! Am găsit, în sfârșit, lămuriri la o veche problemă ce mă frământa de ceva vreme. Țineam eu minte că prin școala generală o profesoară de română ne-a spus că pentru ș și ț se folosește sedila. Țin bine minte, pentru că era prima oară când auzeam acest cuvânt. Cum de la o vreme tot citesc pe net că de fapt se folosește virgula și cum NU am găsit nicăieri argumente pentru aceasta, nici nu-mi aminteam să fi fost pomenită virgula sub t și s pentru redarea sunetelor [ts] și [sh] în lucrarea lui Maiorescu “Despre scrierea limbii române”  – în urma căreia s-a stabilit definitiv scrierea cu diacritice ‒ , am purces în căutarea lămuririlor și le-am găsit. Iată-le:

Continue reading Ș și ț se scriu cu SEDILĂ, NU cu virgulă 1.86/5 (7) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dileme şi polemici, Mentalităţi şi limbaj

Misoginism şi limbaj 5/5 (1)

Leave a comment

Motto: Cine vorbeşte comunicã şi se comunicã. O face pentru alţii şi o face pentru el. În limbaj se elibereazã o stare sufleteascã individualã şi se organizeazã un raport social. (Tudor Vianu)

Mentalităţi şi limbaj

Am avut în şcoală un profesor de fizică ce a sesizat la un moment dat faptul că, pentru a se desemna un grup de persoane alcătuit din oricâte persoane de sex feminin şi o singură persoană de sex masculin, se foloseşte pronumele personal cu forma de masculin plural “ei” şi s-a întrebat: “de ce nu ele? Oare nu este o discriminare?”
Evident, răspunsul la aceste întrebări este, probabil, inutil, ca şi încercarea de a elimina această “discriminare”.

Există însă o mulţime de aspecte lingvistice ce reflectă un misoginism originar, care a dispărut de mult din realitatea socială, dar şi din cea lingvistică, limba populară adaptându-se la anumite realităţi şi impunând mai departe schimbările corespondente în normele limbii, recte în dicţionare sau în alte publicaţii cu caracter normativ. Cu toate acestea însă, acest misoginism iniţial, “extirpat” în general din psihologia poporului, ca şi din limbajul acestuia, persistă încă la niveluri mai înalte ale limbii, cum ar fi limbajul oficial sau cel al mass media.

Continue reading Misoginism şi limbaj 5/5 (1) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dificultăţi ale limbii române

Zodii şi DOOM 5/5 (1)

Leave a comment
Scrisoare adresată amatorilor de astrologie

Dragi amatori de ştiinţe oculte,

Ţin să vă informez că trebuie neapărat să vă revizuiţi total terminologia cu care sunteţi familiarizaţi în domeniul astrologiei.

Cine îşi imaginează că există în limba română zodiile Berbec, Capricorn, Gemeni, Săgetător sau Vărsător, se înşală amarnic. Continue reading Zodii şi DOOM 5/5 (1) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10