Category Archives: Romgleză

Chef de chef 4.97/5 (48)

(Articol republicat de pe foodtrend.ro)

LogoPolitia-chef de chef-click.ro

O tendinţă foarte acută, cu mari şanse de cronicizare în limba română, întru sfidarea logicii, este aceea către re-etimologizarea unor împrumuturi mai vechi: mitingul redevine meetinginterviul redevine interviewschiul   redevine ski etc. etc.

Despre cauzele acestui fenomen am mai vorbit . Dar faptul că el este explicabil nu îl face şi acceptabil, mai ales în situaţii de un comic rar, chiar dacă acele cuvinte ce creează comicul sunt acceptate la nivel academic. Este, de pildă, cazul substantivului boy, cu pluralul articulat boy-i, citit… [boii] – cum altfel? Aşa zice la dicţionar, aşa zice şi românul alfabetizat, nu-i aşa? Continue reading Chef de chef 4.97/5 (48)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Între două joburi, alegem un…serviciu? 5/5 (4)

Până unde putem merge cu împrumuturile? Lăsăm totul la voia întâmplării? Ne bazăm pe simţul lingvistic al vorbitorilor? Trasăm reguli şi metode de adaptare a neologismelor? Le acceptăm sau le respingem? Care neologisme trebuie acceptate şi care trebuie respinse?…

Răspunsurile la aceste întrebări nu sunt deloc uşoare. Desigur, reguli şi metode pot fi trasate, dar ca principii generale, ca recomandări, nu ca norme. Să zicem, de pildă, că se stabileşte o normă privind adaptarea ortografică obligatorie la limba română a tuturor cuvintelor nou împrumutate. Conform acestei norme, un cuvânt ca “babysitter” ar trebui scris “beibisităr”, “conteiner” ar trebui scris “containăr” etc. Câţi dintre vorbitorii limbii române se vor conforma acestei norme? Paradoxal, norma va fi adoptată de două segmente total opuse: segmentul persoanelor cu mai puţină educaţie, care nu cunosc temeinic limba din care s-a făcut împrumutul – în acest caz adaptarea realizându-se firesc, fără eforturi deosebite – şi segmentul persoanelor cu o educaţie considerabilă, care, deşi cunosc temeinic limba respectivă şi simţul lor lingvistic se revoltă la scrierea respectivă, se vor adapta – (destul de greu) – la normă, din dorinţa de a scrie corect româneşte, conform normelor stabilite. Majoritatea vorbitorilor vor continua însă să scrie “babysitter”, “conteiner” etc., indiferent de norma respectivă.

Continue reading Între două joburi, alegem un…serviciu? 5/5 (4)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Cum mi-am căutat de muncă 5/5 (3)

 

De la lume adunate şi-napoi la lume date

M-am determinat azi să-mi caut un job: editor de text, manager assistant sau assistant manager – că-i totuna – sau poate promoteriţă sau chiar merchandiser sau baby sitter, chiar şi part-time, dacă altceva nu găsesc. Că de make-up artistă sau hair-stilistă n-am stofă, nici nu am calificare. Shame, că e rost de cash şi e foarte trendy. Continue reading Cum mi-am căutat de muncă 5/5 (3)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Uz şi abuz – despre neologisme în general şi anglicisme  în particular 4.86/5 (14)

Asistăm în prezent la o dezvoltare tehnologică fără precedent, la o interculturalitate în plină dezvoltare, nemaiîntâlnită până azi, facilitată de numeroasele canale de comunicare şi răspândire a ideilor, a cuceririlor ştiinţifice, a modelelor comportamentale, a tiparelor culturale. Toate acestea impuse, fireşte, de cultura occidentală dominantă, în speţă de cea americană, ca fiind exponentul “lumii civilizate”, superioare. Ce înseamnă “civilizaţie superioară” şi “civilizaţie inferioară” este încă discutabil, mai ales din punct de vedere moral şi psiho-social. Cert este că etalonul după care se face clasificarea şi căruia i se supune evoluţia omenirii este cel al tehnologiei, care, în cele din urmă, la un nivel primar, este echivalentul puterii fizice. Avem de a face, deci, cu o aplicaţie la nivel superior a “legii junglei”.

În virtutea acestei legi, engleza americană îşi pune amprenta de netăgăduit asupra tuturor celorlalte limbi contemporane, fie ele cât de conservatoare. Este evident că tehnologia importată, invadatoare, este factorul primordial, schimbările tehnologice fiind cele mai rapide şi spectaculoase, astfel că diversele limbi naturale afectate trebuie să-şi însuşească “din mers” tot soiul de neologisme englezeşti, nemaiavând răgazul de a se adapta treptat. Dar un rol extrem de important îl joacă şi “bombardamentele” mijloacelor de comunicare în masă, care promovează excesiv filmele americane, emisiunile împrumutate, modelele sociale, informaţiile mondene din aceeaşi zonă etc., ceea ce intensifică, dar şi amplifică această influenţă, firească până la urmă.

Fenomenul acesta este deosebit de pregnant în societatea românească actuală. Pe nesimţite, adoptăm stilul de viaţă occidental ca fiind cel mai bun dintre toate; mentalitatea vestică, cu modelele de comportament aferente, se impune şi ea, creându-se o modă ce pătrunde simultan în toate mediile sociale (contrar tendinţei din trecut, de pătrundere a “modei” de sus în jos, răspândirea efectuându-se din înalta societate ce avea acces la modelele străine “en vogue” către alte pături sociale). Odată cu toate acestea, se insinuează în vocabularul limbii române contemporane şi un limbaj corespunzător, care abundă în neologisme ce reflectă noile schimbări. Continue reading Uz şi abuz – despre neologisme în general şi anglicisme  în particular 4.86/5 (14)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10