Dragi amatori de ştiinţe oculte,
Ţin să vă informez că trebuie neapărat să vă revizuiţi total terminologia cu care sunteţi familiarizaţi în domeniul astrologiei.
Cine îşi imaginează că există în limba română zodiile Berbec, Capricorn, Gemeni, Săgetător sau Vărsător, se înşală amarnic. Continue reading Zodii şi DOOM
Cu unele comentarii serioase, mai mult sau mai puţin sentenţioase
Se pare că limba română a fost urmărită de la naşterea ei de un blestem al paradoxului, atât în ceea ce priveşte formarea şi evoluţia ei (teoriile slaviste au circulat periculos de mult timp), cât şi în ceea ce priveşte scrierea: în decurs de câteva secole, populaţia autohtonă a folosit alfabetul grecesc, alfabetul chirilic şi pe cel latin, adoptându-l pe cel din urmă extraordinar de târziu, raportat la istoria milenară a românilor: de abia în 1881, după o luptă seculară, la propriu.
Până la Şcoala Ardeleană – mişcare ce debutează în jurul anului 1780 – care a pus problema latinităţii limbii române şi a adoptării alfabetului latin ca fiind o cerinţă firească, au existat, desigur, eforturi de normare a limbii române şi a scrierii acesteia în alfabetul chirilic, ce a supravieţuit mult timp ca mijloc de reprezentare grafică a limbii române. Primele preocupări pentru normarea limbii le datorăm Continue reading Norme şi reglementări ale ortografiei româneşti de la începuturi până în prezent
Problema genului în limba română este o problemă complicată. Sau cel puţin aşa pare, dacă ne orientăm după noul DOOM (ediţia 2005).
În acest dicţionar care reglementează limba română literară găsim la litera P un neologism preluat din limba engleză: pole-position. Să lăsăm deocamdată deoparte discuţiile privitoare la oportunitatea acceptării acestuia în limba română. El aparţine, probabil, categoriei de neologisme necesare, dată fiind folosirea lui la scară internaţională. Ciudăţenia cea mare nu constă atât în introducerea lui în limba română, cât în modul în care acest substantiv a fost introdus. Dar iată întâi cum apare el în DOOM 2:
* pole-position (angl) (pron. polpozişn) s.f.
Prin urmare, este un substantiv de gen feminin (cel mai probabil pentru că echivalentul românesc al lui position este feminin). În aparenţă, nimic anormal, totul este logic şi la locul lui. Dar iată unde intervin dificultatea şi ciudăţenia acestui cuvânt:
Indicaţii suplimentare nu avem. Adică: nu ni se spune cum îl articulăm, cum alcătuim pluralul. Se ştie că articolul hotărât feminin în română este a. Prin urmare, articulăm acest anglicism *pole-positiona (pe modelul casă-casa)?? Iar pluralul, ar fi, prin deducţie *pole-positione, cu e final sonor (conform casă-case) sau, poate, *pole-positioni (conform uşă-uşi)?? Sau poate folosim pluralul englezesc în -s? Continue reading Un gen, două genuri, două gene…
Dacă tot am pus, în sfârşit, mâna pe noul DOOM, l-am luat la puricat, ca o studentă studioasă ce mă aflu. Fiind în plin campionat de fotbal, m-am gândit să mă informez, să aflu cum se numesc locuitorii diverselor ţări cvasinecunoscute, cum ar fi Trinidad-Tobago, Togo. După ce am aflat că nativii din aceste ţări sunt denumiţi trinidadieni / tobagoani, respectiv togolezi, am zis să mai arunc un ochi pe la diverse toponime, etnonime, denumiri de limbi şi de naţionalităţi, în fine, să mă informez şi eu, ca tot omul.
Înainte de a fi studentă studioasă, sunt în primul rând româncă patriotă, aşa că am început să caut referiri despre ţara noastră dragă şi despre locuitorii ei.
Am aflat astfel că în limba română literară – reglementată de DOOM – există doar provinciile româneşti Banat şi Dobrogea. Continue reading Românii în noul DOOM
O avocată devenită celebră cu ocazia crimei din Primăverii susţinea sus şi tare în timpul unei emisiuni televizate că dumneaei este avocat, nu avocată, simţindu-se, după toate aparenţele, ofensată de un domn care se încăpăţâna să i se adreseze cu doamna avocată. Despre cauzele unor astfel de atitudini am mai vorbit, însă ţin încă o dată să subliniez, pentru doamna respectivă şi pentru toţi amatorii de substantive masculine ce denumesc profesii, titluri, ocupaţii, funcţii, meserii ce pot fi exercitate şi de femei, că limba română dispune de genul feminin pentru o mulţime de astfel de substantive.
Prin urmare, nu este incorect, nici jignitor pentru doamne să folosim substantive feminine cum ar fi: avocată, deputată, preşedintă, judecătoare, consilieră, reporteră, traducătoare, chiar şi tutoare, referentă, lectoră, translatoare, redactoare, administratoare, filologă, biologă (şi altele similare: astrologă, psihologă, grafologă etc. etc.) deşi acestea din urmă şi altele asemenea sună destul de nefiresc, fie din cauza rarei lor utilizări, fie din cauza adoptării unei forme feminine literare nefericit alese (de pildă, pentru administrator circulă în limba română femininul administratoră, cu o frecvenţă suficient de mare pentru a fi adoptat ca literar, căci, nu-i aşa, uzul impune norma; pe de altă parte, dacă pentru redactoare se menţionează că este utilizat rar, pentru administratoare raritatea folosirii nu e menţionată, deşi este posibil ca frecvenţa lui să fie mult mai redusă decât în cazul lui redactoare).
Conform principiului ”să scriem într-un cuvânt sintagme separate nesudate încă în limba română”, propun să se scrie: întrun, întro (în loc de într-un / într-o), printrun, printro (în loc de printr-un, printr-o), dintrun, dintro (în loc de dintr-un, dintr-o);
Conform principiului ”să consolidăm în limbă împrumuturi inutile”, propun introducerea în limba română oficială şi literară a următoarelor cuvinte: keyboard, download, window, enable, bookmark, template, bold, italic; de asemenea: researcher, salesman, assistant, accountant, account manager, etc.
Conform principiului ”să schimbăm ortografia toponimelor”, propun: Indonesia pentru Indonezia, Ireland pentru Irlanda, Osterreich pentru Austria, Deutschland pentru Germania etc.
Conform principiului ”să introducem în limba literară cât mai multe elemente de argou”, propun acceptarea în limba literară a următoarelor cuvinte: naşpa, naşparliu, gherţoi, atârnător etc.
Conform principiului ”să dăm înapoi limba română prin reetimologizarea cuvintelor împrumutate de mult timp şi deja adaptate la ortografia românească”, propun să se scrie: meeting în loc de miting, interview în loc de interviu, off-side în loc de ofsaid, football în loc de fotbal etc. De asemenea: Vorreiber pentru foraibăr, Scheibe pentru şaibă; tailleur pentru taior, soufflé pentru sufleu şi chiar ljubiti pentru a iubi sau sirak pentru sărac.
Mai mult, pentru “evidenţierea caracterului latin al limbii române”, propun: campus în loc de câmp, panis în loc de pâine, multus în loc de mult, ovis în loc de oaie etc.
În final, pentru a rezolva definitiv problema ortografiei, propun revenirea la scrierea cu litere chirilice.
All-right! S-a schimbat limba română şi avem la îndemână, cu numai 600.000 lei, noul DOOM, care reglementează schimbările. Este un lucru minunat faptul că, doar cu un salariu minim pe economie, ne putem procura toţi lucrările de referinţă pentru o însuşire corectă a limbii române: DOOM, DEX, Gramatica Academiei …
Salut apariţia noului DOOM. În primul rând, îl salut pe cel ce a conceput coperta şi a avut luminoasa inspiraţie de a tăia sigla DOOM pe mijloc, cu o linie orizontală, un inspirat avertisment vizavi de ceea ce ne aşteaptă în interior.
Felicit, de asemenea, pe autorii publicaţiei care au ajuns, în sfârşit, la un agreement pentru a face ordine în limba română, şi, apropo de agreement, le mulţumesc pentru libertatea de alegere pe care mi-o acordă pentru acest substantiv românesc în ceea ce priveşte forma de plural a acestuia: agreemente sau agreementuri sau poate agreement-uri nu pot şti sigur, cu atât mai bine, alege fiecare ce doreşte, în deplină libertate, ca şi în cazul altor cuvinte româneşti neaoşe, cum ar fi bazooka (sg. şi pl.), pe care deduc că la plural îl articulez bazoocele, sau nu-l articulez deloc la plural, treaba mea, autorii DOOM-ului nu se bagă.