Category Archives: Dileme şi polemici

To urge or not to urge. Comunicatul Departamentului de Stat american: o analiză pe text 4.46/5 (13)

On November 27 this year, the US Department of State issued a press statement expressing concerns on the intention of the Romanian Parliament to change the so-called “justice laws”, currently under debate in a special commission.  The Romanian officials (i.e. Liviu Dragnea, President of the Chamber of Deputies and Călin Popescu Tăriceanu, President of the Senate) immediately responded with a communiqué (engaging the entire Romanian Parliament, although it was not voted in a common session of the MPs). A troublesome debate in the public space has been related to the verb “to urge”, used by the US DoS, which was translated and interpreted in various ways, thus raising the issue of the USA’s interference with Romania’s sovereignty.

Context

Recenta declaraţie de presă (press statement[1], în original) a Departamentului de Stat american, vizând îngrijorările SUA cu privire la preconizatele modificări ale legilor justiţiei, aflate pe masa Parlamentului român, a stârnit multă vâlvă în spaţiul public românesc, generând reacţii de îngrijorare legate de un presupus “amestec în treburile interne” ale României, de o presupusă “vasalitate” a acesteia faţă de SUA.

Cum arată “comunicatul” Departamentului de Stat?

În centrul discuţiilor s-a aflat de-acum faimosul verb “to urge“, folosit de către DS al SUA. Înainte de analiza semantică, să vedem cum sună comunicatul în original, de pe site-ul Departamentului de Stat al SUA:

Continue reading To urge or not to urge. Comunicatul Departamentului de Stat american: o analiză pe text 4.46/5 (13)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ziua Limbii Române – prilej de bucurie sau de epifanie? 4.68/5 (11)

Obviously, this year’s celebration of the Romanian Language Day will take place again all over the world. Concerts, conferences and other various formal manifestations will mark this day. But, as usually, the core of the problems related to the Romanian language and its speakers, particularly in the Republic of Moldova, in traditional Romanian communities abroad (in Serbia, Bulgaria, Greece, Ukraine etc.), and even in Romania, where there are Hungarian-speaking villages wherein Romanians and their language are discriminated, shall be ignored by Romanian authorities.

Ca în fiecare an de ceva vreme încoace, românii de pretutindeni sărbătoresc pe 31 august Ziua Limbii Române. O sumedenie de evenimente desfăşurate în toată lumea au loc zilele acestea, mare parte din ele fiind organizate, ca de obicei, de Institutul Cultural Român, prin reţeaua ICR de pe tot globul: Paris , Istanbul, Londra, Lisabona, New York etc.

Departamentul Centenar din cadrul Guvernului României (departament recent desfiinţat de guvernul PSD, dar care deocamdată rămâne “funcţional” sub această denumire, probabil până la constituirea Comitetului Interministerial pentru Centenar, care îi va prelua atribuţiile) ne propune în această zi un fel de glumă (sprijinită, desigur, şi de Ministerul Românilor de Pretutindeni): “o campanie on-line pentru încurajarea folosirii limbii române ca limbă standard pe toate dispozitivele electronice“. Continue reading Ziua Limbii Române – prilej de bucurie sau de epifanie? 4.68/5 (11)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Generația Facebook nu se dezminte. Discursul dr. Ioan Aurel Pop, denaturat, modificat, ciuntit și preluat cu copy-paste pe tot Internetul 5/5 (4)

Motto:

Drama internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de adevăr – Umberto Eco, 2015


Ceea ce putem numi generic “Generaţia Facebook” (incluzând în această sintagmă şi pe cei care produc informaţia, conţinutul, destinate utilizatorilor reţelelor sociale) nu se dezminte nici de data asta: manipularea prin decontextualizare – şi provocarea de mici şi mari scandaluri aferente – reprezintă deja un tipar brevetat în lumea virtuală. Şi funcţionează chiar şi la “case mari”, cum ar fi ziare cu renume, care se grăbesc să dea ştirea, să “analizeze situaţia” fără o documentare prealabilă adecvată.

Căutând discursul dlui prof. dr. Ioan Aurel Pop la recentul Congres al istoricilor români de la Cluj din 25-28 aug. 2016, am găsit un video ce cuprinde acest discurs şi nişte aşa-zise “transcrieri integrale” ale cuvântării profesorului – de fapt preluări cu copy-paste (cel mai probabil de la amosnews.ro , care nu s-a sinchisit să producă o transcriere fidelă, ba chiar a denaturat pe ici-pe acolo discursul, aşa cum veţi vedea).

Meseria de istoric la începutul mileniului al treilea – discurs al academicianului Ioan Aurel Pop la Congresul istoricilor români, Cluj, august 2016

Fragmentul în baza căruia Ioan Aurel Pop a fost criticat şi înfierat debutează la minutul 7:00

Continue reading Generația Facebook nu se dezminte. Discursul dr. Ioan Aurel Pop, denaturat, modificat, ciuntit și preluat cu copy-paste pe tot Internetul 5/5 (4)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Cazul James Pettit: gafe de ambasador, gafe de analişti şi o traducere “corectă politic” 5/5 (3)

James Pettit, the American ambassador in the Republic of Moldova, has inflamed the spirits on both sides of the Prut when he asserted in an interview that “Moldova is not Romania” and implied that the two countries have no common identity and should abandon the idea of their reunification. This article presents a transcription of the interview, along with its translation into Romanian. The article also tackles the use of the words “Moldova” (and “Moldovans”, respectively) which were misinterpreted by Romanian analysts, as in the Romanian language there is no lexical distinction between Moldova and Moldavia, both of them being designated by one word: “Moldova”. In order to differentiate between Moldavia, the Romanian province, and the Republic of Moldova, Romanians use “Moldova” and “Republica Moldova”, respectively.

Ambasadorul american la Chişinău, James Pettit, a comis, fără îndoială o gafă (de fapt mai multe, la o analiză mai atentă) în recentul interviu acordat televiziunii Moldova 1; asta în cazul în care chiar a fost o gafă şi nu cumva SUA au decis că Republica Moldova trebuie să rămână un “stat-tampon” între UE şi Rusia şi au uitat să-i anunţe şi pe politicienii noştri.

Continue reading Cazul James Pettit: gafe de ambasador, gafe de analişti şi o traducere “corectă politic” 5/5 (3)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Declaraţiile ministrului Marius Bostan. Cealaltă faţă a monedei: învăţământul nu e chiar gratuit, mulţi profesori sunt incompetenţi 5/5 (3)

S-a întâmplat ca zilele trecute ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, să facă nişte declaraţii “explozive”, “revoltătoare” şi “anticonstituţionale” în cadrul unei conferinţe ce a avut loc la Iaşi.

România Liberă a dat publicităţii înregistrarea acestor declaraţii, pe care v-o prezint mai jos:

“Justificarea că ‘am salariu mic’ e o imbecilitate. Am salariu mic, îmi dau demisia, mă apuc de altă muncă dacă nu îmi place meseria asta”. (Marius Bostan)

Pe scurt, Marius Bostan i-a îndemnat să “meargă acasă” şi să-şi caute altă meserie pe profesorii care se plâng de salariul mic, justificându-şi prin acesta performanţele slabe de la clasă. Evident, toată presa i-a sărit ministrului în cap, sindicaliştii din învăţământ i-au cerut demisia, simţindu-se jigniţi. Continue reading Declaraţiile ministrului Marius Bostan. Cealaltă faţă a monedei: învăţământul nu e chiar gratuit, mulţi profesori sunt incompetenţi 5/5 (3)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Liviu Petrina: “Martor şi participant la unele dintre lucrările politice ale lui Corneliu Coposu” – o carte controversată 5/5 (1)

Undoubtedly, great people – like Corneliu Coposu and other anticommunist fighters – belong to History. Any approach on their life and work – such as former PNŢCD Secretary General Liviu Petrina’s recent book – is meant to shed more light onto their principles and ideas, to set an example for future generations. This is why trademarking their names (as it happened last year with Corneliu Coposu’s name, “appropriated” by the homonymous foundation) may be, after all, a huge mistake.

 I. CONTEXT

 Fără îndoială, Corneliu Coposu aparţine Istoriei. Dincolo de asta, cred cu toată puterea că Seniorul aparţine fiecăruia dintre noi în parte. Eu îl simt permanent parte din mine şi din viaţa mea, aşa cum simt că fac parte din mine şi din viaţa mea străbunii şi părinţii mei, dar şi multe personalităţi ale culturii şi istoriei care mi-au marcat viaţa şi au participat, într-un fel sau altul, la formarea mea ca om.

De aceea, anul trecut, când Fundaţia Corneliu Coposu a înregistrat marca comercială Corneliu Coposu la OSIM – pentru activităţi culturale, educative şi de instruire – am perceput acest lucru ca pe o lovitură, nu doar la adresa mea, ci şi a celorlalţi (mulţi) care simt ca mine, dar mai ales la adresa adevărului, a istoriei şi a înseşi principiilor Seniorului (printre care, desigur, se numără libertatea de expresie, libertatea cuvântului,  a opiniei), pentru care Corneliu Coposu a trăit, a luptat, a suferit prin temniţele comuniste.

Continue reading Liviu Petrina: “Martor şi participant la unele dintre lucrările politice ale lui Corneliu Coposu” – o carte controversată 5/5 (1)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Martie-Mărţişor: tradiţie multimilenară. Erori şi posibile adevăruri 4.5/5 (1)

O căutare rapidă pe internet cu privire la sărbătoarea de 1 Martie şi la mărţişor va da, în mare, cam aceleaşi rezultate. Printre altele, ni se va spune că strămoşii noştri romani sărbătoreau Anul Nou la 1 Martie, obicei preluat ulterior de strămoşii noştri daci, suprapunându-se, eventual, altor obiceiuri străvechi ale acestora. NIMIC MAI FALS!

Există date istorice, fapte necontestate şi incontestabile, documente scrise etc. care atestă fără drept de tăgadă faptul că romanii sărbătoreau Anul Nou la 1 ianuarie, începând încă din anul 153 ÎNAINTE DE HRISTOS, iar calendarul actual, cu sărbătorirea noului an tot la 1 ianuarie, a fost oficial adoptat pe vremea lui Cezar, în anul 46 î.Hr. Nici vorbă, aşadar, ca romanii să fi sărbătorit anul nou la 1 Martie în anul 106, când Dacia a fost cucerită de aceştia.
Continue reading 1 Martie-Mărţişor: tradiţie multimilenară. Erori şi posibile adevăruri 4.5/5 (1)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Cum și-a furat filiala înapoi Nicolae Manolescu 4.17/5 (3)

Nu mai este un secret că Nicolae Manolescu violează de ani buni statutul U.S.R. asemeni unui minotaur priapic ce-și înghesuie victima în fundăturile labirintului avocățesc în care sălășluiește – și i-o trage din toate pozițiile înainte s-o halească de vie.

Ciocoi de tip nou, ieșit de la răcoare la bunăstare în post-comunism, Nicolae Manolescu consideră instituția pe care o conduce – Uniunea Scriitorilor din România – drept moșia sa proprie și personală. A dobândit-o trecând prin foc și pară orice scrupule morale și intenționează să o păstreze cu cerbicie până la sfârșitul vieții, chiar dacă asta înseamnă siluirea oricărei aparențe de legalitate.

Atitudinea președintelui U.S.R. e simplă: i se cuvine. Tot. Iar acest lucru face ca în anul de grație 2015 breasla scriitorilor români să arate ca un stat feudal. Deținătorii de funcții – curteni vânând favorurile unui principe capricios, care te poate exila, dar te poate și ierta, dacă ești dispus să te faci preș și afară e noroi, deci e nevoie de tine – a se vedea exemplul lui Alex Ștefănescu. Slujbașii de toate felurile, de pe la revistele uniunii sau de prin alte părți – iobagi ce așteaptă mila Măriei Sale și care pot fi lăsați fără pâine oricând dacă ridică fruntea spre o brumă de dreptate. Membrii de rând – turmă de manevră, bună de flocoșit sau de prezentat în statistici. Bună și de pus pe blazon, pentru legitimitate. Această viziune manolesciană este completată glorios de filialele U.S.R., care în mintea Măriei Sale Nicky Întâiul au rolul unor seniorii vasale, ce datorează supunere și tribut curții regale.

Continue reading Cum și-a furat filiala înapoi Nicolae Manolescu 4.17/5 (3)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Dimitrie Cantemir – personalitate unică, dar nu singulară a epocii sale 4.75/5 (4)

De-a lungul timpului, numeroşi cărturari români de calibru l-au considerat şi consacrat pe Dimitrie Cantemir ca personalitate aparte, cu totul în afara timpului său.

Dimitrie Cantemir (1673-1723). 31 august 2913 - ziua limbii române, 340 de ani de la naşterea lui Cantemir, 290 de ani de la moartea lui Cantemir
Dimitrie Cantemir (1673-1723)

De la specificitatea limbii şi a stilului domnitorului cărturar până la erudiţia şi formaţia sa intelectuală, diversele laturi ale activităţii şi personalităţii lui Cantemir au fost analizate din toate punctele de vedere, concluzia cvasi-unanimă, transmisă de la o generaţie de cercetători la alta (pe modelul copy-paste, aș spune), fiind aceea că marele nostru cărturar a fost nu doar o figură unică, ci şi singulară, pe alocuri stranie, a epocii sale.

Continue reading Dimitrie Cantemir – personalitate unică, dar nu singulară a epocii sale 4.75/5 (4)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Noua divizare a Literaturii Române 5/5 (2)

Articol publicat în revista Contemporanul, nr. 7 / iulie 2015

noua-divizare-400x250Cred că marea majoritate a scriitorilor români ar fi azi în încurcătură în fața întrebării dacă sunt de dreapta sau de stânga. Sau ar refuza împărțirea ca nemaifiind relevantă. De altfel, de ce să mă ascund după deget, am asistat la acest tip de discuție cu rezultat indecis de cel puțin trei ori în ultimele luni. Privind în jur, nu doar în politică, ci și în cultură, nu cred că se mai poate vorbi în România de azi de dreapta și stânga, ca orientări ideologice.

Putem însă vorbi de conservatorism versus libertate de gândire. Avem oameni de cultură conservatori, care promovează controlul organizațional-statal în diverse afilieri, uneori surprinzătoare, și avem, din fericire, intelectuali antidogmatici – nu-i mai putem numi în această epocă nici progresiști, nici liberali – care încearcă în cât mai multe ipostaze să protejeze dreptul la individualitate, spiritualitatea nealiniată, reținerea doctrinară și analiza critică.

Bătălia dintre cele două orientări este inegală din două motive.

Continue reading Noua divizare a Literaturii Române 5/5 (2)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10