Saint Andrew is the patron saint of Romanians, who celebrate his day on the 30th of November, when miraculous things happen at night.
Nu, nu este vorba de patronul la care munceşte tot românul de dimineaţa până seara, istovindu-se pentru mijloacele de trai de pe o zi pe alta. Este vorba despre patronul nostru spiritual: Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, cel despre care se va vorbi în clişee pe la toate posturile de televiziune.
#Colectiv
|
 |
| We’re not numbers, we’re free, | Nu suntem cifre, suntem liberi, |
| We’re so alive, | Suntem atât de vii, |
| Cause the day we give in | Căci ziua în care vom ceda |
| Is the day we die… | E ziua când vom muri
|
(The day we die – versuri: Goodbye to Gravity)
|
|
Nu mai este un secret că Nicolae Manolescu violează de ani buni statutul U.S.R. asemeni unui minotaur priapic ce-și înghesuie victima în fundăturile labirintului avocățesc în care sălășluiește – și i-o trage din toate pozițiile înainte s-o halească de vie.
Ciocoi de tip nou, ieșit de la răcoare la bunăstare în post-comunism, Nicolae Manolescu consideră instituția pe care o conduce – Uniunea Scriitorilor din România – drept moșia sa proprie și personală. A dobândit-o trecând prin foc și pară orice scrupule morale și intenționează să o păstreze cu cerbicie până la sfârșitul vieții, chiar dacă asta înseamnă siluirea oricărei aparențe de legalitate.
Atitudinea președintelui U.S.R. e simplă: i se cuvine. Tot. Iar acest lucru face ca în anul de grație 2015 breasla scriitorilor români să arate ca un stat feudal. Deținătorii de funcții – curteni vânând favorurile unui principe capricios, care te poate exila, dar te poate și ierta, dacă ești dispus să te faci preș și afară e noroi, deci e nevoie de tine – a se vedea exemplul lui Alex Ștefănescu. Slujbașii de toate felurile, de pe la revistele uniunii sau de prin alte părți – iobagi ce așteaptă mila Măriei Sale și care pot fi lăsați fără pâine oricând dacă ridică fruntea spre o brumă de dreptate. Membrii de rând – turmă de manevră, bună de flocoșit sau de prezentat în statistici. Bună și de pus pe blazon, pentru legitimitate. Această viziune manolesciană este completată glorios de filialele U.S.R., care în mintea Măriei Sale Nicky Întâiul au rolul unor seniorii vasale, ce datorează supunere și tribut curții regale.
Continue reading Cum și-a furat filiala înapoi Nicolae Manolescu
Verbele neregulate constituie unul dintre cele mai dificile aspecte ale învăţării limbii engleze. Din păcate, nu le putem “fenta”; avem nevoie de ele în cele mai banale conversaţii, mai ales că majoritatea verbelor neregulate fac parte din fondul lexical principal al limbii engleze: to be, to have, to take, to make, to do, to drink, to go, to eat etc.
În limba engleză întâlnim în jur 200 de verbe neregulate, însă cam jumătate dintre acestea sunt suficiente pentru un nivel mediu de cunoaştere a limbii engleze. Restul fie au ca sinonime verbe regulate (ex.: start – sinonim pentru begin), fie au o circulaţie mai restrânsă sau un uz specializat (behold, forecast), ori s-au învechit şi în limba actuală pot fi înlocuite cu alte verbe sau locuţiuni verbale mai uzuale (dress / get dressed pentru clothe); în fine, o parte din ele au forme învechite de trecut sau de participiu trecut, care au dispărut din limba comună contemporană (durst – trecutul de la dare) – unele tind să devină regulate, altele au devenit deja, cel puţin într-o variantă geografică a limbii engleze.
Am ajuns astfel la diferenţele dintre engleza britanică (British English, notată mai departe cu B.E.) şi cea americană (American English, notată mai departe cu A.E.). Din punctul de vedere al verbelor neregulate, întâlnim câteva (mici) diferenţe între aceste două variante ale limbii engleze:
Continue reading Verbele neregulate ale limbii engleze: cum le învăţăm? VIDEO
This year’s theme of the International Translation Day is The Changing Face of Translation and Interpreting. Events all around the world celebrate translators’ work and importance on the 30th of September, emphasising the changes and challenges of new technologies in the industry.
Zic unii (adică mai toate site-urile româneşti, pe metoda copy-paste, probabil după ştirea de la Agerpres) că anul acesta tema propusă pentru Ziua Internaţională a Traducătorilor (30 septembrie) ar fi O nouă viziune asupra traducerii şi interpretării. Iertat să-mi fie, dar site-ul oficial al Federaţiei Internaţionale a Traducătorilor (care a instituit Ziua Internaţională a Traducerilor – consacrată ca “Ziua Traducătorilor” – şi care propune temele anuale), nu pomeneşte nimic despre o “nouă viziune”, ci despre Continue reading “Chipul schimbător al traducerii şi interpretariatului” – tema de anul acesta pentru discuţiile de Ziua Internaţională a Traducătorilor
[pullquote]Macedo-românii nu sunt români, sunt superromâni, români absoluți. Atât de năpăstuiți și goniți, au instinct național de fiară bătută. Iar eu și dumneata, pe lângă ei, avem forța domestică de rațe. Măcăim. Am stat cu macedo-români în temniță. Îi băteau până îi omorau, dar ei nu declarau nimic. Au o bărbăție perfectă – Petre Țuțea[/pullquote]
Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM) continuă periplul prin istoria României în timpul Monarhiei.
Miercuri, 7 octombrie, de la ora 18:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare Carol I, ANRM organizează un eveniment de excepție: Istoria și cultura aromânilor – moderat de doamna Marilena Rotaru. La manifestare vor participa etnologii Emil Țîrcomnicu și Iulia Wisoșenschi, artiștii Eliza Nirlu și Gică Coadă, prof. dr. Nicolae Șerban Tanașoca și Viorel Stănilă, ambasadorul României în Albania. Evenimentul va fi însoțit de o expoziție fotografică, Lecturi vizuale etnologice la aromânii din Albania – în holul Aulei BCU.
I do not regret and I do not shed tears – a poem by Sergey Yesenin, translated into Romanian by George Lesnea and into English by Alec Vagapov. Song versions in Russian – by Alexey Prokovsky (Video 1) and in Romanian – by Ducu Bertzi (Video 2).
Video 1: Alexey Prokovsky cântă pe versurile originale ale lui Esenin
Traducere: George Lesnea*
Nu regret, nu mă jelesc, nu strig,
Toate trec ca floarea spulberată.
Veştejit de-al toamnei mele frig,
Nu voi mai fi tânăr niciodată. Continue reading Serghei Esenin: ”Nu regret, nu mă jelesc, nu strig” – tălmăciri de Alec Vagapov și de George Lesnea. VIDEO
Ever since the European Year of Languages (2001), Europe has been celebrating the European Day of Languages every year, on the 26th of September. On this occasion, Romania will soon be hosting numerous events this year. So, if you happen to be around, you’ll have a chance to attend a festival, a book fair or a workshop dedicated to this special day. If you do, please give a vote for that event 🙂
Anul 2001 a fost Anul European al Limbilor. La sfârşitul lui, Consiliul Europei a proclamat ziua de 26 septembrie drept Ziua Europeană a Limbilor, care de atunci se sărbătoreşte în fiecare an, responsabilii principali fiind Divizia de Politici Lingvistice şi Centrul European de Limbi Moderne.
Această zi are printre obiective conştientizarea publicului asupra importanţei învăţării unor limbi străine, promovarea diversităţii lingvistice şi culturale a Europei, încurajarea învăţării pe tot parcursul vieţii, în şcoală şi în afara ei.
Anul acesta au loc un număr absolut impresionant de evenimente, pe întreg continentul european. Interesant este că sărbătoarea trece de graniţele acestuia, peste mări şi oceane, astfel încât întâlnim manifestări dedicate Zilei Europene a Limbilor şi în Egipt (Festivalul Limbilor, în Alexandria, la Institutul Goethe, pe 28 septembrie) sau Brazilia (pe 26 septembrie, în Rio de Janeiro, la Jardim Do Mam şi în Salvador, la Muzeul de Artă Modernă)
Institutul Cultural Român are ştiinţă, desigur, de această sărbătoare şi promovează evenimentele de la Librăria Cărtureşti Verona din Bucureşti – în cadrul cărora propune fix câte o jumătate de oră de cursuri pentru adulţi, respectiv pentru copii (ce fel de cursuri veţi afla la faţa locului, că în program nu scrie, dar categoric e ceva legat de limbile europene, scurt şi la obiect, să se încadreze în 30 de minute).
All around there is no light (Nu-i lumină nicări) – a jewel of Romanian folklore, played by cellist and vocalist Adrian Naidin, a wonderful Romanian artist, whom you won’t want to miss next time you visit Romania, as his performances, ranging from old traditional songs to jazz, are highly sensitive and vivid.
Violoncelistul Adrian Naidin este probabil unul dintre cei mai mari artişti români ai prezentului. Un adevărat one man show, cu un repertoriu ce acoperă o zonă largă, de la folclor până la jazz, Adrian Naidin este un maestru al improvizaţiei, al spectacolului cu priză la public şi un împătimit al folclorului, din care interpretează, dar şi prelucrează adesea, cu pasiune şi inspiraţie.
Nu-i lumină nicări – interpretat de Naidin cu o trăire aparte în înregistrarea de mai jos – este un cântec maramureşean ce face parte din repertoriul de suflet al lui Nichita Stănescu, care l-a descoperit într-o peregrinare prin Maramureş.
[pullquote]Ce vrei să mai fac decît ticăloşia asta de a-i sili să-şi uite limba?[/pullquote]
Pe Eugen Barbu l-am descoperit târziu, după ce am terminat liceul. Romanul Groapa avea pe vremea mea un regim de semi-interdicţie, nu era inclus în programă, iar lectura obligatorie Şoseaua Nordului nu mi-a trecut prin faţa ochilor decât sub formă de extrase, prin şcoala generală. Nu m-au atras extrasele alea cât să citesc toată cartea. Mă atrăgea, în schimb, Groapa, de care tot auzeam, dar pe care nu o găseam în librării. Când am găsit-o, târziu, la buchiniştii de la Universitate, am citit-o pe nerăsuflate. Am descoperit un Barbu frust şi un alt fel de realism românesc.
Cu Princepele, în schimb, am descoperit o faţă a lui Barbu pe care nu aş fi bănuit-o în veci. Din cauza acuzaţiilor de plagiat de care auzisem, mi-am amânat lectura acestui roman până târziu în viaţă. Până când cineva mi-a recomandat-o cu atâta căldură, a pledat cu atâta convingere în favoarea cărţii, încât m-a convins că merită să o citesc. Mai apoi, m-am convins singură, citind cartea.
De ce merită citită? Continue reading “Princepele” lui Eugen Barbu – un experiment de excepţie în literatura română
