All posts by Cristina Andrei

Actualitate, Culturale

31 august 2016: Ziua Limbii Române 5/5 (1)

Leave a comment

Romanian Language Day is at its fourth official celebration this year, on the 31st of August. Events all around the world are taking place between the August 22nd and September 4th 2016. EnglishRomanian.ro has been gathering information about these events in a Facebook event. Check it out, an event might be happening right now in your country 😉

2016 este al patrulea an în care Limba Română este sărbătorită oficial. Ziua Limbii Române este marcată prin evenimente în comunităţile româneşti din toată lumea. Engleză-Română strânge informaţii despre aceste evenimente într-un eveniment Facebook pe care vă invit să-l frecventaţi 🙂

Evenimentul Ziua Limbii Române, 31 august, 2016, pe Facebook

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Istoria limbii române, Mentalităţi şi limbaj

Lexic, cultură, idiolect. Despre contribuția cărturarilor la îmbogățirea limbii literare 5/5 (3)

Leave a comment

The linguistic loan, as many of the fields of human activity and manifestation, is mainly the attribute of scholars when it comes to the enrichment of the language in terms of scientific and cultural terminology.

Împrumutul lingvistic – un procedeu extern de îmbogăţire a limbii – este un fapt obiectiv, mijloc de adaptare la noi realităţi înconjurătoare, consecinţă a bilingvismului, a convieţuirii dintre două popoare, sau a simplei cunoaşteri a unei limbi străine.

Inovaţiile lingvistice apărute prin procedee interne de îmbogăţire a limbii sunt, în genere, rezultatul unui proces lent şi destul de îndelungat; din această cauză, dar şi datorită familiarizării vorbitorilor cu aceste procedee, ele sunt aproape insesizabile la un anumit stadiu de evoluţie a limbii, ieşind în evidenţă numai la o atentă analiză diacronică. Dimpotrivă, împrumuturile, apărând aproape spontan şi fiind străine de natura limbii şi de obişnuinţele lingvistice ale vorbitorilor, sunt uşor sesizabile, iar inovaţiile din acest punct de vedere sunt, de multe ori, dramatice şi spectaculoase.

Continue reading Lexic, cultură, idiolect. Despre contribuția cărturarilor la îmbogățirea limbii literare 5/5 (3) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Actualitate, Culturale, Tălmăciri de ieri şi de azi, Traduceri şi traducători

Shakespeare lives: 400 ani de la plecarea dintre noi a Marelui Will. Melodii pe Sonetele lui Shakespeare – video şi traducere în română 5/5 (2)

Leave a comment

400 years after his death, Shakespeare still lives among us through his immortal works. The worldwide programme Shakespeare lives has gathered hundreds of events dedicated to Great Will.

2016 este anul Shakespeare. Cei 400 de ani de la moartea Marelui Will au arătat că Shakespeare este încă actual, încă trăieşte prin operele sale ce răspund nu doar unor exigenţe artistice ori stilistice sau necesităţilor critice ale intelectualilor, ci şi nevoilor umane ale fiecăruia dintre noi; o dovedesc nenumăratele manifestări artistice inspirate din operele shakespeariene, care au îmbrăcat cele mai diverse şi neaşteptate forme de expresie în cele patru veacuri de când marele dramaturg ne-a părăsit.

Anul acesta este, desigur, marcat de o explozie a acestor manifestări, în cadrul programului Shakespeare lives: de la clasicele piese de teatru şi ecranizări la programe de radio, de la ateliere de lucru şi cursuri de limbă engleză la festivaluri din cele mai diverse şi mai ample, peste tot în lume, de la nord la sud şi de la est la vest, lumea sărbătoreşte cu fast obolul pe care Shakespeare l-a adus culturii omenirii prin opera sa.

Ca întotdeauna, România a fost puţin de-sincronizată în popularizarea manifestărilor prilejuite de Anul Shakespeare. Evenimente au fost destule , dar, din păcate, mare parte din ele nu se regăsesc nici pe site-ul British Council România, care coordonează programul Shakespeare lives, nici pe site-ul oficial al programului.

Continue reading Shakespeare lives: 400 ani de la plecarea dintre noi a Marelui Will. Melodii pe Sonetele lui Shakespeare – video şi traducere în română 5/5 (2) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Actualitate, Dileme şi polemici

Declaraţiile ministrului Marius Bostan. Cealaltă faţă a monedei: învăţământul nu e chiar gratuit, mulţi profesori sunt incompetenţi 5/5 (3)

Leave a comment

S-a întâmplat ca zilele trecute ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, să facă nişte declaraţii “explozive”, “revoltătoare” şi “anticonstituţionale” în cadrul unei conferinţe ce a avut loc la Iaşi.

România Liberă a dat publicităţii înregistrarea acestor declaraţii, pe care v-o prezint mai jos:

“Justificarea că ‘am salariu mic’ e o imbecilitate. Am salariu mic, îmi dau demisia, mă apuc de altă muncă dacă nu îmi place meseria asta”. (Marius Bostan)

Pe scurt, Marius Bostan i-a îndemnat să “meargă acasă” şi să-şi caute altă meserie pe profesorii care se plâng de salariul mic, justificându-şi prin acesta performanţele slabe de la clasă. Evident, toată presa i-a sărit ministrului în cap, sindicaliştii din învăţământ i-au cerut demisia, simţindu-se jigniţi. Continue reading Declaraţiile ministrului Marius Bostan. Cealaltă faţă a monedei: învăţământul nu e chiar gratuit, mulţi profesori sunt incompetenţi 5/5 (3) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Engleză, Recomandări-utile

Alfabetul fonetic al limbii engleze: ce este şi la ce foloseşte? 4.73/5 (79)

Leave a comment

Necesitatea transcrierii fonetice

Tehnologia ne dă astăzi posibilitatea de a avea acces la pronunţarea cuvintelor dintr-un simplu click sau apăsând un buton de redare. Când învăţăm o limbă străină – mai ales pe cont propriu – posibilitatea de a auzi instantaneu un cuvânt nou întâlnit nu este de neglijat, pentru că până şi limbile fonetice au dificultăţile lor de pronunţare şi excepţii de la regulă.

De exemplu, deşi limba română este o limbă fonetică (se citeşte cum se scrie/se scrie cum se pronunţă), ea poate prezenta o serie de dificultăţi  chiar şi pentru vorbitorii nativi (gândiţi-vă numai de câte ori aţi întâlnit în scris *ideie, *influienţă, *adegvat – sub influenţa diverselor graiuri / idiolecte  – în loc de idee, influenţă, adecvat etc.)

Pentru cei care învaţă româna este încă şi mai greu: după ce învaţă că “se pronunţă cum se scrie”, urmează excepţiile: examen se pronunţă [egzamen], eu – [ieu], el – [iel], oaie – [uaie] etc. La acestea se adaugă foneme  cu care vorbitorii străini nu sunt de regulă familiarizaţi – precum ă sau î, reprezentate prin litere care nu există în alfabetul lor, sau litere “ciudate” care redau diverse sunete: ş, ţ (reprezentate în alte limbi – precum engleza – prin grupuri de litere, de ex. sh,  respectiv ts).

Lucrurile devin, desigur, şi mai complicate în cazul limbilor etimologice, cum e limba engleză, în care forma cuvintelor este mai aproape de forma etimonului  şi mai mult (night – [nait]) sau mai puţin (man – [mæn]) îndepărtate de pronunţarea lor actuală.

Aşadar, pentru a veni în ajutorul vorbitorilor, fie aceştia nativi sau străini, şi pentru că nu am dispus întotdeauna de tehnologia înregistrării audio, necesitatea transcrierii fonetice s-a impus de la sine încă de timpuriu.

Începuturile alfabetului fonetic

Continue reading Alfabetul fonetic al limbii engleze: ce este şi la ce foloseşte? 4.73/5 (79) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dileme şi polemici, Scrieri şi scriitori, Scrieri vechi şi noi

Liviu Petrina: “Martor şi participant la unele dintre lucrările politice ale lui Corneliu Coposu” – o carte controversată 5/5 (1)

Leave a comment

Undoubtedly, great people – like Corneliu Coposu and other anticommunist fighters – belong to History. Any approach on their life and work – such as former PNŢCD Secretary General Liviu Petrina’s recent book – is meant to shed more light onto their principles and ideas, to set an example for future generations. This is why trademarking their names (as it happened last year with Corneliu Coposu’s name, “appropriated” by the homonymous foundation) may be, after all, a huge mistake.

 I. CONTEXT

 Fără îndoială, Corneliu Coposu aparţine Istoriei. Dincolo de asta, cred cu toată puterea că Seniorul aparţine fiecăruia dintre noi în parte. Eu îl simt permanent parte din mine şi din viaţa mea, aşa cum simt că fac parte din mine şi din viaţa mea străbunii şi părinţii mei, dar şi multe personalităţi ale culturii şi istoriei care mi-au marcat viaţa şi au participat, într-un fel sau altul, la formarea mea ca om.

De aceea, anul trecut, când Fundaţia Corneliu Coposu a înregistrat marca comercială Corneliu Coposu la OSIM – pentru activităţi culturale, educative şi de instruire – am perceput acest lucru ca pe o lovitură, nu doar la adresa mea, ci şi a celorlalţi (mulţi) care simt ca mine, dar mai ales la adresa adevărului, a istoriei şi a înseşi principiilor Seniorului (printre care, desigur, se numără libertatea de expresie, libertatea cuvântului,  a opiniei), pentru care Corneliu Coposu a trăit, a luptat, a suferit prin temniţele comuniste.

Continue reading Liviu Petrina: “Martor şi participant la unele dintre lucrările politice ale lui Corneliu Coposu” – o carte controversată 5/5 (1) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Actualitate, Culturale, Scrieri şi scriitori

TNCP 2016 este FIPB 7 5/5 (1)

Leave a comment

For the last seven years, TNCP has been the “umbrella” that used to gather several poetry-related events which take place  in Bucharest every year in May: the National Poetry Book Fair (TNCP), the International Poetry Festival (FIPB) and the Poetry and Jazz Marathon. This year, though, TNCP was re-branded and the literary events that will take place these days (18-22 May 2016) will develop under the generic name of FIPB (Bucharest International Poetry Festival). More than 100 poets coming from 20 countries will participate in the festival, so, if you happen to be in Bucharest these days, be sure you won’t miss these events 🙂 You will find them all here: fipb.ro (unfortunately, the English version does not work for the moment, but let’s hope the problem will be solved soon).

TNCP 2016 FIPB 7

Anul acesta TNCP-ul a fost “rebrenduit” – sau mai bine zis scos (?!) din lista manifestărilor literare anuale organizate de Muzeul Literaturii (MNLR) în preajma Nopţii Albe a Muzeelor, ce cuprindeau: Târgul Naţional al Cărţii de Poezie (TNCP), Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) şi Maratonul de Poezie şi Jazz. De şapte ani încoace, în lumea literară toate aceste evenimente sunt tradiţional reunite sub denumirea generică “TNCP”. Probabil că asta se va întâmpla în continuare ceva vreme de acum înainte: participanţii vor merge “la TNCP”, îşi vor invita prietenii “la TNCP”, vor citi poezie “la TNCP”, se vor întâlni “la TNCP”.

Continue reading TNCP 2016 este FIPB 7 5/5 (1) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Tălmăciri de ieri şi de azi

“Dacă” (If) de Rudyard Kipling: 5 traducători, 7 variante 4.94/5 (39)

1 Comment

If – by Rudyard Kipling: 5 translators, 7 versions

Kipling’s poem If has always fascinated translators. I don’t know about other languages, but in Romanian there are no less than 7 translations: two of them are attributed (with a high degree of certainty) to a reputed English translator and professor – Dan Duţescu,  one belongs to one of the most famous anticommunist fighters – Corneliu Coposu (very little known as a poet and translator), two belong to less known translators – Livia Brem and Alexandru Ionescu –  while the other two translators remain unknown.

Cel mai faimos poem al lui Rudyard Kipling, Dacă, beneficiază în limba română de nu mai puţin de 7 traduceri, zămislite de 5 traducători: Dan Duţescu, Corneliu Coposu, Livia Brem, Alexandru Ionescu şi doi (?) anonimi. Foarte trist mi se pare faptul că autorii acestor traduceri sunt cvasi-necunoscuţi (o situaţie obişnuită, de altfel, în România de azi, unde traducătorii sunt prea puţin creditaţi şi adeseori lipsiţi de elementare drepturi de proprietate intelectuală).

Continue reading “Dacă” (If) de Rudyard Kipling: 5 traducători, 7 variante 4.94/5 (39) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dileme şi polemici, Folcloristice

1 Martie-Mărţişor: tradiţie multimilenară. Erori şi posibile adevăruri 4.5/5 (1)

Leave a comment

O căutare rapidă pe internet cu privire la sărbătoarea de 1 Martie şi la mărţişor va da, în mare, cam aceleaşi rezultate. Printre altele, ni se va spune că strămoşii noştri romani sărbătoreau Anul Nou la 1 Martie, obicei preluat ulterior de strămoşii noştri daci, suprapunându-se, eventual, altor obiceiuri străvechi ale acestora. NIMIC MAI FALS!

Există date istorice, fapte necontestate şi incontestabile, documente scrise etc. care atestă fără drept de tăgadă faptul că romanii sărbătoreau Anul Nou la 1 ianuarie, începând încă din anul 153 ÎNAINTE DE HRISTOS, iar calendarul actual, cu sărbătorirea noului an tot la 1 ianuarie, a fost oficial adoptat pe vremea lui Cezar, în anul 46 î.Hr. Nici vorbă, aşadar, ca romanii să fi sărbătorit anul nou la 1 Martie în anul 106, când Dacia a fost cucerită de aceştia.
Continue reading 1 Martie-Mărţişor: tradiţie multimilenară. Erori şi posibile adevăruri 4.5/5 (1) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Actualitate, Culturale, Scrieri şi scriitori

Vintilă Horia, un “cavaler al resemnării”. 100 de ani de la naştere 5/5 (1)

Video Leave a comment

 

Centenarul Vintilă Horia, Madrid, 17-18 decembrie 2015. Mesajul Asociaţiei La Maison Roumaine, Paris

Le 17- 18 décembre 2015, à l’occasion de l’anniversaire d’un siècle depuis la naissance de l’écrivain Vintila Horia (prix Goncourt pour son livre “Dieu est né en exil”), se déroule à Madrid le symposium “Le centenaire Vintila Horia 1915 – 2015”. La Maison Roumaine, invitée à y participer à côté d’autres institutions telles: l’Université de Alcala, la Bibliothèque Nationale d’Espagne, l’Institut de recherche – la Bibliothèque roumaine de Freiburg, se joignent à cette manifestation. Ci-dessous veuillez trouver le message envoyé, par notre association, publié dans “Jurnalul Literar”

Continue reading Vintilă Horia, un “cavaler al resemnării”. 100 de ani de la naştere 5/5 (1) →

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10