400 years after his death, Shakespeare still lives among us through his immortal works. The worldwide programme Shakespeare lives has gathered hundreds of events dedicated to Great Will.
2016 este anul Shakespeare. Cei 400 de ani de la moartea Marelui Will au arătat că Shakespeare este încă actual, încă trăieşte prin operele sale ce răspund nu doar unor exigenţe artistice ori stilistice sau necesităţilor critice ale intelectualilor, ci şi nevoilor umane ale fiecăruia dintre noi; o dovedesc nenumăratele manifestări artistice inspirate din operele shakespeariene, care au îmbrăcat cele mai diverse şi neaşteptate forme de expresie în cele patru veacuri de când marele dramaturg ne-a părăsit.
Anul acesta este, desigur, marcat de o explozie a acestor manifestări, în cadrul programului Shakespeare lives: de la clasicele piese de teatru şi ecranizări la programe de radio, de la ateliere de lucru şi cursuri de limbă engleză la festivaluri din cele mai diverse şi mai ample, peste tot în lume, de la nord la sud şi de la est la vest, lumea sărbătoreşte cu fast obolul pe care Shakespeare l-a adus culturii omenirii prin opera sa.
Ca întotdeauna, România a fost puţin de-sincronizată în popularizarea manifestărilor prilejuite de Anul Shakespeare. Evenimente au fost destule , dar, din păcate, mare parte din ele nu se regăsesc nici pe site-ul British Council România, care coordonează programul Shakespeare lives, nici pe site-ul oficial al programului.
De pildă, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu desfăşurat anul acesta în luna iunie nu apare în calendarul evenimentelor pe cele două site-uri menţionate. Interesant este faptul că festivalul a cuprins nu doar puneri în scenă după Shakespeare, ci şi conferinţe, lansări de carte şi recitaluri din Sonetele bardului englez .
Lipsite de potenţialul dramatic şi cinematografic al teatrului shakespearian – şi, prin urmare şi de priza la publicul modern – sonetele au rămas cumva în umbră – aşa cum adeseori se întâmplă cu operele “secundare” ale marilor scriitori ce au rămas în istorie ca piloni ai unui anumit gen literar, în ciuda valorii incontestabile ale altor scrieri pe care le-au lăsat în urmă.
Dar iată că anul acesta doi artişti, independent unul de celălalt, s-au gândit să dea la iveală fiecare câte un album muzical inspirat de Sonetele lui Shakespeare: australianul Paul Kelly (cu albumul Seven Sonnets & A Song) şi americanul Rufus Wainwright (Take All My Loves).
S-ar putea să greşesc, dar mie ceva îmi spune că linia melodică aleasă de Paul Kelly e mai aproape de spiritul lui Shakespeare – sau mai degrabă de epoca sa; Wainwright îmi pare prea modern şi eclectic (ceea ce, probabil, i-ar fi plăcut lui Shakespeare). Evident, totul ţine de gust şi de imaginea pe care fiecare dintre noi o asociem marelui dramaturg şi poet. Vă prezint mai jos câte o melodie de pe fiecare album, însoţită de versurile originale şi de traducerea în română, aparţinând lui Radu Ştefănescu*. Aştept şi părerile dumneavoastră. La sfârşitul articolului aveţi posibilitatea de a vota melodia favorită. 😉
Paul Kelly, Sonnet 18 “Shall I compare thee to a summer’s day?” (album Seven Sonnets & A Song)
| Sonnet 18 | Sonetul XVIII |
| by William Shakespeare | Traducere de Radu Ştefănescu (2015) |
| Shall I compare thee to a summer’s day? | C-o zi de vară te-aş asemui |
| Thou art more lovely and more temperate: | Dar gloria i-e scurtă: prea uşor |
| Rough winds do shake the darling buds of May, | Un vânt de mai cutează-a-i pălmui |
| And summer’s lease hath all too short a date: | Lalelele; tu-l treci, fermecător… |
| Sometime too hot the eye of heaven shines, | Vezi, soarele ba arde, ba-i ascuns, |
| And often is his gold complexion dimm’d; | Şi auru-i păleşte; ce-i frumos |
| And every fair from fair sometime declines, | Îşi pierde haru-n chip de nepătruns, |
| By chance, or nature’s changing course, untrimm’d; | Sau în al Firii mers capricios, |
| But thy eternal summer shall not fade | Dar tu eşti altfel, farmecul tău sfânt |
| Nor lose possession of that fair thou ow’st; | Desparte vremi; desăvârşirii fiu, |
| Nor shall Death brag thou wander’st in his shade, | Tu ruşinezi şi Moartea, pe pământ |
| When in eternal lines to time thou grow’st; | Atot stăpânitoare… Şi mai viu |
| So long as men can breathe or eyes can see, | Ca viaţa eşti, căci stihul meu ţi-e dat, |
| So long lives this, and this gives life to thee. | Cât ochii văd, şi inimile bat… |
Rufus Wainwright, Sonnet 20 ” A woman’s face with Nature’s own hand painted” (album Take All My Loves)
| Sonnet 20 | Sonetul XX |
| by William Shakespeare | Traducere de Radu Ştefănescu (2015) |
| A woman’s face with Nature’s own hand painted | Ce farmec blând, stăpân-stăpână-mi, toată |
| Hast thou, the master-mistress of my passion; | Natura-n chipul tău iubit revarsă; |
| A woman’s gentle heart, but not acquainted | O “ea” vorbind prin “el”, dar vindecată |
| With shifting change, as is false women’s fashion; | De firea nestatornică şi falsă; |
| An eye more bright than theirs, less false in rolling, | Cu aur, mult mai darnic în privire, |
| Gilding the object whereupon it gazeth; | Blagosloveşti ce-atingi, femeie-n sine, |
| A man in hue, all hues in his controlling, | Dar stăpânind frivola ei pornire |
| Much steals men’s eyes and women’s souls amazeth. | De-a ispiti un gând, un ochi, mai bine. |
| And for a woman wert thou first created; | La început, femeie-ai fost creată; |
| Till Nature, as she wrought thee, fell a-doting, | Dar la sfârşit, Natura-ndrăgostită |
| And by addition me of thee defeated, | Te-a vrut a Ei; şi-n mine-mperecheată |
| By adding one thing to my purpose nothing. | Cu-a mea virtute-n tine-adăugită, |
| But since she prick’d thee out for women’s pleasure, | Ea te-a răpit femeilor; avere |
| Mine be thy love and thy love’s use their treasure. | Ce-a mea-i acum, furând a lor plăcere. |
__________________
* Radu Ştefănescu, inginer de profesie, a debutat în 2015 cu traducerea Sonetelor lui Shakespeare, ediţie bilingvă, în cadrul Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, Editura Universităţii din Bucureşti.