Norme şi reglementări ale ortografiei româneşti de la începuturi până în prezent 5/5 (3)

Cu unele comentarii serioase, mai mult sau mai puţin sentenţioase

Se pare că limba română a fost urmărită de la naşterea ei de un blestem al paradoxului, atât în ceea ce priveşte formarea şi evoluţia ei (teoriile slaviste au circulat periculos de mult timp), cât şi în ceea ce priveşte scrierea: în decurs de câteva secole, populaţia autohtonă a folosit alfabetul grecesc, alfabetul chirilic şi pe cel latin, adoptându-l pe cel din urmă extraordinar de târziu, raportat la istoria milenară a românilor: de abia în 1881, după o “lupt㔠seculară, la propriu.

Până la Şcoala Ardelean㠖 – mişcare ce debutează în jurul anului 1780 – care a pus problema latinităţii limbii române şi a adoptării alfabetului latin ca fiind o cerinţă firească, au existat, desigur, eforturi de normare a limbii române şi a scrierii acesteia în alfabetul chirilic, ce a supravieţuit mult timp ca mijloc de reprezentare grafică a limbii române. Primele preocupări pentru normarea limbii le datorăm Continue reading Norme şi reglementări ale ortografiei româneşti de la începuturi până în prezent 5/5 (3)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Un gen, două genuri, două gene… 3.88/5 (4)

DOOM-ul şi genul (2)

Genul în limba română – norme în noul DOOM

 

Problema genului în limba română este o problemă complicată. Sau cel puţin aşa pare, dacă ne orientăm după noul DOOM (ediţia 2005).

Despre “pole-position”

În acest dicţionar care reglementează limba română literară găsim la litera P un neologism preluat din limba engleză: “pole-position”. Să lăsăm deocamdată deoparte discuţiile privitoare la oportunitatea acceptării acestuia în limba română. El aparţine, probabil, categoriei de neologisme necesare, dată fiind folosirea lui la scară internaţională. Ciudăţenia cea mare nu constă atât în introducerea lui în limba română, cât în modul în care acest substantiv a fost introdus. Dar iată întâi cum apare el în DOOM 2:

* pole-position (angl) (pron. polpozişn) s.f.

Prin urmare, este un substantiv de gen feminin (cel mai probabil pentru că echivalentul românesc al lui “position” este feminin). În aparenţă, nimic anormal, totul este logic şi la locul lui. Dar iată unde intervin dificultatea şi ciudăţenia acestui cuvânt:
Indicaţii suplimentare nu avem. Adică: nu ni se spune cum îl articulăm, cum alcătuim pluralul. Se ştie că articolul hotărât feminin în română este –a. Prin urmare, articulăm acest anglicism “*pole-position (pe modelul casă-casa)?? Iar pluralul, ar fi, prin deducţie “*pole-positione”, cu –e final sonor (conform casă-case) sau, poate, “*pole-positioni” (conform uşă-uşi)?? Sau poate folosim pluralul englezesc în –-s? Continue reading Un gen, două genuri, două gene… 3.88/5 (4)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

31 august 2014: Ziua Limbii Române sub semnul marilor domnitori Cantemir şi Brâncoveanu 5/5 (1)

The 31st of August is the National Day of the Romanian Language, first celebrated in 2013. On this second celebration numerous events will take place in Bucharest.

 

Constantin Brâncoveanu (Foto: gapo.ro)

Cu ocazia Zilei Limbii Române, duminică la ora 18:00 se va deschide în Parcul Titan expoziţia “Brâncoveanu şi Cantemir – 300 de ani”.

Ca preambul la această expoziţie găsesc cu cale să (re)amintesc faptul că anul acesta, la 11 iulie, s-au împlinit 300 de ani de la alegerea lui Cantemir ca membru de onoare al Academiei Regale Prusace de Ştiinţe, la propunerea lui Leibniz. Cu prilejul acestei aniversări a fost organizat în vara aceasta un eveniment special la Berlin.

Continue reading 31 august 2014: Ziua Limbii Române sub semnul marilor domnitori Cantemir şi Brâncoveanu 5/5 (1)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Originalitatea nu (mai) există .

Originality no longer exists. There is no way for it to exist anymore. Everything has been done and said. The most important thing is not to add originality to a work or an act, but to add some kind of value.

Cu ani buni în urmă, mi-a trăsnit deodată prin cap că originalitatea nu (mai) există. Nu are cum să (mai) existe. De atunci am tot frământat în minte ideea unui eseu pe această temă. N-am avut niciodată timp să îl scriu, ori mi s-a părut că “aluatul” său nu e încă bine crescut și mi-am tot amânat scrierea. Până când, într-o bună zi cu soare (mă rog, nu știu dacă era soare, dar pentru mine a fost însorită, cel puțin la modul figurat :)), în toiul unei polemici de pe grupul Engleza-Romana, pe care l-am înființat pe Facebook, a intervenit Olaf Tryggvasson, cu următorul comentariu, pe care, cu permisiunea autorului, l-am preluat și vi-l prezint aici, pentru că se pliază întru totul pe ideile mele pe tema originalității. Este scris dintr-o suflare, ca replică în cadrul unei discuții – deci nu reprezintă totalitatea concepțiilor lui Olaf, nici nu cuprinde toată substanța ideilor lui ‒, însă eu am preluat acest mini-eseu scris pe fugă, dar cu implicare, considerându-l cel puțin un foarte bun punct de plecare într-o discuție mai amplă pe tema originalității. Poate cu ocazia asta se va îndura Olaf de noi și va publica pe blogul său (Filosofie cu ciocanul) textul despre care vorbește la final ;), care se anunță a fi cel puțin incitant. Mulțumesc, Olaf!

P.S. Am marcat cu aldine, ca de obicei, fragmentele care mi-au atras atenția în mod deosebit. 

Nici unul dintre noi nu face nimic original. Ăsta e doar un stereotip al post-modernismului, menit a combate frica de moarte a artei şi a acomoda complexele şi vanităţile crescute ale intelectualilor. Originalitatea nu înseamnă nimic. Mă îndoiesc că ar exista, cu adevărat. Spunea cineva că singurul lucru nou pe lumea asta e istoria pe care nu o cunoaştem. Nu prea sunt lucruri care nu s-au mai făcut. Poţi, din când în când, să creezi ceva nou sau să ai o idee nouă (nu vreun curent nou, nu vreun stil nemaivăzut, nu vreo abordare nepământeană – astea mi se par braşoave şi etichete). Motivul pentru care pictura lui Picasso a apărut atât de târziu în istorie este, cred, acela că, dacă ar fi apărut mai devreme, i s-ar fi spart tablourile în cap şi ar fi fost aruncat în brânci pe scări, nu că nu s-ar fi gândit sau priceput nimeni să deseneze curbele în unghiuri şi elementele fără perspectivă; supra-realismul nu a PRODUS nimic nou, a luat doar lucrurile şi le-a rupt legătura logică. Deci, uneori, poţi crea nu vreun curent, ci un lucru, pur şi simplu. Din când în când. O masă. Un scaun. Un cântec. Important e să fie bune, trainice şi frumoase, nu… originale. Suntem plini de oameni care se vor originali, e cel mai puţin original lucru de pe pământ.

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Noi nu suntem urmașii Romei? 4.92/5 (6)

Un răspuns la Scrisoarea deschisă adresată tineretului român de către domnul Napoleon Săvescu

Există o istorie reală, a faptelor, și o istorie oficială, artificială, creată prin omisiuni și / sau interpretări, împământenită în timp în urma unui proces pe care, poate fără a greși prea mult, l-aș numi de mitizare. Un exemplu de omisiune este, de pildă, legat de descoperirea Americii: în cărțile de istorie oficiale Columb este prezentat ca descoperitorul Lumii Noi. Desigur, știm că acest lucru nu e adevărat, pentru că: 1. Băștinașii erau acolo de multă vreme; 2. Vikingii au ajuns în America cu mult timp înaintea lui Columb și 3. Columb a fost convins că a ajuns în India, cel care și-a dat seama că este vorba de un nou continent fiind Amerigo Vespucci. Totuși, la întrebarea: cine a descoperit America?, răspunsul vine reflex, chiar și din partea celor care cunosc toate cele de mai sus: Columb!

Cât privește interpretarea, rămânând în spațiul geografic american, putem afirma că ceea ce pentru omul alb a reprezentat un proces “civilizator”, pentru nativii americani a constituit un genocid. Dacă istoria oficială ar fi fost scrisă de aceștia, ar fi arătat, firește, cu totul și cu totul altfel.

Continue reading Noi nu suntem urmașii Romei? 4.92/5 (6)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Grave erori în finanţarea culturii române. Scrisoare deschisă către ministrul Culturii, Kelemen Hunor 5/5 (1)

Serious problems in the financing criteria for  Romanian publications are threatening Romania’s culture. Again.
This year, the National Cultural Fund Administration has excluded important works from financing programmes, although they comply with the priority criteria stipulated by the Romanian law on supporting and promoting the written culture. This issue was brought to the authorities’ attention by means of an Open Letter, signed by twelve Romanian intellectuals. 

Reproduc mai jos Scrisoarea deschisă adresată  ministrului Culturii, Kelemen Hunor, semnată de doisprezece intelectuali români. Scrisoarea a apărut în ziarul online cotidianul.ro şi semnalează grave probleme în selectarea pentru finanţare a proiectelor editoriale pentru anul acesta, de către Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Scrisoarea a fost remisă spre ştiinţă şi președintelui Academiei Române – acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintelui Senatului României – Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministrului Victor Ponta, preşedintelui Camerei Deputaţilor – Valeriu Zgonea, preşedintelui Comisiei pentru Cultură şi Media a Senatului României – Georgică Severin, preşedintelui Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaţilor – Gigel Ştirbu, directorului AFCN – Leonard Artur Horvath.

Pentru mine este evident că, dacă se vor aplica în continuare regulile de finanţare de anul acesta, literatura românească va deveni, în întregimea ei, literatură de sertar, indiferent că aparţine contemporanilor sau clasicilor

Continue reading Grave erori în finanţarea culturii române. Scrisoare deschisă către ministrul Culturii, Kelemen Hunor 5/5 (1)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Conspirația tăcerii: Muzeul Naţional al Literaturii Române moare, statul se face că nu știe, intelectualii au căzut în somn de moarte .

Muzeul Național al Literaturii Române, ca orice muzeu, nu este profitabil. Nici măcar nu este foarte vizitat. Dar care muzeu este? MNLR, cel puțin, se numără printre puținele muzee active, deschise către public nu doar prin exponate moarte“, ci și prin activități pline de viață, evenimente și manifestări literare și culturale aproape zilnice, prin care scriitorii contemporani își găsesc promovarea și aprecierea în rândurile publicului, iar cei clasici – cinstirea și prețuirea, așezarea în memorie și istorie.

Mulți români habar nu au că MNRL există. Unii au aflat de curând de la televizor, unde, cu chiu-cu vai s-a strecurat câte o știre privind iminenta evacuare a muzeului .

Poate că, dacă data stabilită pentru evacuare nu ar fi coincis cu ziua comemorării morții lui Eminescu, “cazul MNLR” nici nu ar fi fost pus pe tapet. Dar, datorită acestei (cinice) coincidențe, unele televiziuni au bifat o transmisie-două de la locul protestelor.

Continue reading Conspirația tăcerii: Muzeul Naţional al Literaturii Române moare, statul se face că nu știe, intelectualii au căzut în somn de moarte .

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ghid legislativ de salvare a Muzeului Literaturii pentru domnii Kelemen și Ponta .

Muzeul Naţional al Literaturii va fi evacuat azi. Doar Kelemen şi Ponta îl pot salva.

În acest scop, am alcătuit un mic Ghid legislativ. Căci se pare că mai-marii noştri nu au habar de lege, nici de răspunderile pe care aceasta le impune reprezentanţilor statului şi ai poporului.

1. Constituția României (Art. 33) garantează libertatea cetățenilor de a accede la valorile culturii naționale și prevede că statul este responsabil de protejarea și conservarea moștenirii culturale.

2. Instituția statului responsabilă cu respectarea prevederii de mai sus este Ministerul Culturii, potrivit HG 90 / 2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii (Art. 2-4).

3.Activitățile specifice privind protejarea patrimoniului național mobil sunt coordonate de Ministerul Culturii, atribuții specifice în acest sens având Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor, prin intermediul autorităților publice și instituțiilor specializate, acestea fiind obligate a proteja bunurile patrimoniale (Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului naţional mobil – Art. 6 Al. 1, Art. 2 Al. 5, Art. 8).

4. Finanțarea activităţilor de protejare, conservare şi punere în valoare a patrimoniului este în sarcina statului, prin Ministerul Culturii, Ministerul Educației, Academia Română, administrația publică centrală sau locală etc., din venituri proprii și din alocații bugetare. (Legea 182/2000 – Art. 2 Al. 4, Art. 50 Al. 1).

5. Încălcarea normelor de conservare a patrimoniului muzeal, precum şi împiedicarea accesului publicului la patrimoniul muzeal constituie contravenție, conform legii (Legea 311 / 2003 a muzeelor și colecțiilor publice – Art. 27 Al. 1 par a-b).

Continue reading Ghid legislativ de salvare a Muzeului Literaturii pentru domnii Kelemen și Ponta .

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Obţinut autorizaţie. O declar nulă 5/5 (3)

Poor regulations and laws lead to the ever-increasing problem of the quality of translations in Romania. In deed, it is easy to get certified, but this easiness inherently results in the poor education and training of translators – some of whom represent the Romanian state in trials and other various legal matters. This is a serious situation that should be taken into account by Romanian authorities. 

Aş vrea să spun că încă mă miră şi mă şochează ce se întâmplă în România în domeniul traducerilor. Dar, având în vedere putreziciunea sistemului în întregul său, ar fi de mirare să mă mai mire ceva….

Am intrat “în forţă” pe piaţa traducerilor în 2000, după o cochetărie de vreo zece ani cu acest domeniu, timp în care am tot tradus diverse materiale pentru prieteni sau doar pentru mine, să-mi “fac mâna”, să-mi aplic cunoştinţele de limbă engleză acumulate de când eram eu mică-mică şi m-am apucat să învăţ singură această limbă.

Continue reading Obţinut autorizaţie. O declar nulă 5/5 (3)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Cum mi-am căutat de muncă 5/5 (3)

 

De la lume adunate şi-napoi la lume date

M-am determinat azi să-mi caut un job: editor de text, manager assistant sau assistant manager – că-i totuna – sau poate promoteriţă sau chiar merchandiser sau baby sitter, chiar şi part-time, dacă altceva nu găsesc. Că de make-up artistă sau hair-stilistă n-am stofă, nici nu am calificare. Shame, că e rost de cash şi e foarte trendy. Continue reading Cum mi-am căutat de muncă 5/5 (3)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Traduceri. Corectură. Consultanţă şi cercetare lingvistică. Lecţii de engleză şi de română. Copywriting. Web content. Academic Writing.

ENGLEZĂ-ROMÂNĂ
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.