Grave erori în finanţarea culturii române. Scrisoare deschisă către ministrul Culturii, Kelemen Hunor .

Serious problems in the financing criteria for  Romanian publications are threatening Romania’s culture. Again.
This year, the National Cultural Fund Administration has excluded important works from financing programmes, although they comply with the priority criteria stipulated by the Romanian law on supporting and promoting the written culture. This issue was brought to the authorities’ attention by means of an Open Letter, signed by twelve Romanian intellectuals. 

Reproduc mai jos Scrisoarea deschisă adresată  ministrului Culturii, Kelemen Hunor, semnată de doisprezece intelectuali români. Scrisoarea a apărut în ziarul online cotidianul.ro şi semnalează grave probleme în selectarea pentru finanţare a proiectelor editoriale pentru anul acesta, de către Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Scrisoarea a fost remisă spre ştiinţă şi președintelui Academiei Române – acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintelui Senatului României – Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministrului Victor Ponta, preşedintelui Camerei Deputaţilor – Valeriu Zgonea, preşedintelui Comisiei pentru Cultură şi Media a Senatului României – Georgică Severin, preşedintelui Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaţilor – Gigel Ştirbu, directorului AFCN – Leonard Artur Horvath.

Pentru mine este evident că, dacă se vor aplica în continuare regulile de finanţare de anul acesta, literatura românească va deveni, în întregimea ei, literatură de sertar, indiferent că aparţine contemporanilor sau clasicilor

(Sublinierile îmi aparţin)

Scrisoare deschisă adresată domnului Kelemen Hunor, Ministrul Culturii și Patrimoniului Național 

Domnule Ministru Kelemen Hunor,

Ne adresăm domniei voastre cu solicitarea de a demite Consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional pentru gravele erori de evaluare făcute la sesiunea de proiecte editoriale AFCN în desfăşurare. Conform atribuţiilor sale legale, Consiliul AFCN este responsabil pentru alegerea experţilor, pentru grilele de evaluare şi priorităţile de finanţare. Alegerea experţilor a fost făcută neprofesionist, astfel încât s-a ajuns la o distorsionare a valorizării proiectelor. În stabilirea priorităților AFCN pentru proiecte editoriale pe anul 2014, Consiliul AFCN a călcat Legea nr. 186 din 9 mai 2003 privind susținerea și promovarea culturii scrise.

În ultimii doi ani, Consiliul AFCN modifică abuziv prioritățile, sfidând respectiva lege, care stipulează la Art. 5, p. 2, faptul că la capitolul priorități figurează „realizarea de enciclopedii, tratate, dicţionare, atlase, ediţii critice ale scriitorilor clasici români şi străini, ediţii definitive de autor, debut literar şi literatură pentru copii. De asemeni, în sesiunea de finanțare a proiectelor editoriale pe anul 2014, este călcat Art. 1 al respectivei legi, care stipulează la paragraful (2) următoarele: „În sensul prezentei legi, prin cultură scrisă se înţelege domeniul de referinţă care cuprinde cărţi, reviste şi alte publicaţii, având caracter literar-artistic, tehnico-ştiinţific, editate pe orice fel de suport”. În textul legii se vede limpede faptul că trebuie să li se acorde prioritate titlurilor literar-artistice. Concret, fiind vorba de o instituție națională (Administrația Fondului Cultural Național), prioritatea îi revine, conform legii, culturii scrise naționale, prin care se conservă identitatea națiunii române.

Nicăieri în Legea nr. 186 din 9 mai 2003 privind susținerea și promovarea culturii scrise nu este stipulată următoarea condiție impusă de Consiliul AFCN în anul 2014, și anume: „Nu sunt admise pentru finanțare titluri editate sau reeditate în ultimii 30 de ani”. Prin aplicarea acestei condiții discriminatorii și antinaționale, s-au atins câteva performanțe demne de o carte a recordurilor malignă:

1. Din concurs au fost omise din start ediţiile critice, care figurează ca priorități ale AFCN pentru proiectele editoriale pe anul 2014. Această prioritate a culturii scrise naționale este stipulată prin lege.

2. Dat fiind faptul că exclusiv editurile naționale de prestigiu recunoscut se ocupă de întocmirea edițiilor critice, prin aplicarea interdicției de a propune titluri editate și reeditate în ultimii 30 de ani, din competiție au fost scoase din start marile edituri și publicații naționale: Editurile Academiei, Ideea Europeană, TimpulContemporanul, Convorbiri literare ș.a.  Aceeași interdicție a anulat din capul locului titlurile de referință. Se știe că un titlu de referință are nevoie de câteva decenii ca să fie validat ca atare, căci trece prin trei instanțe obligatorii: critica de specialitate, publicul și – instanța cea mai dură – timpul. Stranietatea situației este că i-am atras atenția președintelui Consiliului AFCN asupra acestor aspecte abuzive. D-sa ne-a promis că le va omite, fără să se țină de cuvânt însă.

Titluri care ţin de patrimoniul cultural mondial şi naţional, precum operele lui Dmitri Merejkovski, Scrieri (75,83 de puncte, Editura Contemporanul), Niculae Gheran (editor), Scrisori către Liviu Rebreanu (75.17 de puncte, Editura Academiei Române), Mihai Eminescu, Scrisorile (53.67 de puncte, Editura Timpul), Mihai Eminescu, Doina (53.67 de puncte, Editura Timpul), Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine și de rău · Genealogia moralei (traducere de Victor Scoradeț, Janina Ianoși și Horia Stanca, lucrare declarată neeligibilă, deși în această formulă, reunind trei traducători de mare clasă, nu a apărut niciodată, Editura EuroPress Group) au fost respinse de la finanţare. „Experţii” selectați de Consiliul AFCN au pariat, în schimb, pe

Fiara şi suveranul, vol. 2, Tact SRL (91);

Borbély Tamás: Van-e élet az autonómia után? (Există viaţă după autonomie?), Editura Koinonia (85,67);

Fregata-amiral Mărășești, Editura Militară (84,50);

Kerstin Hack: Egyedülálló nő keres (Căutările unei femei singure), Editura Koinonia (83,67);

Arhitectura Rusiei staliniste, Fundaţia Arhitext design (82,83).

Au fost depunctate şi, în consecinţă, nu au primit subvenţie lucrările unor academicieni sau ale unor personalităţi ale culturii române, precum acad. Florica Dimitrescu-Niculescu, Teme lexicale actuale (începutul sec. al XXI-lea); acad. Nicolae Edroiu (editor), Izvoarele Răscoalei lui Horea. Seria B. Izvoare narative. Presă. Broşuri, vol. IV. 1784 – 1792; acad. Ioan Caproşu, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. VIII (1585 – 1592); Petronel Zahariuc, Silviu Văcaru ş.a., Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. IX (1593 – 1598) (colecţia Documenta Romaniae Historica este coordonată, pe lângă acad. Ioan Caproşu, de academicienii Camil Mureşanu şi Ştefan Ştefănescu); Lia Brad Chirsacov, Meşteşugul doftoriei; Susana Andea (coord.), Documenta Romaniae Historica. C. Transilvania, vol. XVI (1381 – 1385); Niculae Gheran (editor), Scrisori către Liviu Rebreanu; Marina Rădulescu Sala, Formarea cuvintelor în limba română, vol. III. Sufixele. 2. Derivarea nominală şi adverbială; Eugen Virgil Nicoară, Personaje reprezentative din teatrul universal şi românesc, vol. I; Gelu Negrea, Caragiale, top 666. Este consternant să constaţi, în urma parcurgerii rapoartelor de evaluare şi a punctajelor, că, în timp ce evaluatorii au recomandat subvenţionarea unor lucrări, cele patru colecţii de documente nu au întrunit mai mult de 70,83 de puncte fiecare, deşi conţin izvoare istorice din perioade diferite. Ciudat, de asemenea, este şi faptul că nu se acordă niciun punct la secţiunile debut, literatură pentru copii, din moment ce este evident că astfel de lucrări nu pot fi evaluate după asemenea criterii (observaţie valabilă pentru toate cărţile). De conţinutul monografiilor şi colecţiilor de documente editate de Editura Academiei Române se folosesc toţi românii din ţara noastră, ele fiind utile atât şcolarilor, cât şi universitarilor! Nu înţelegem, în consecinţă, de ce o lucrare propusă de o instituție obscură, Asociaţia Salonul de proiecte, Dear money, obţine 45.000 de lei, adică atât cât i se poate acorda unei edituri pentru toate cele 10 cărţi.

Punctajul acordat proiectului Contemporanul, revistă care este într-un an aniversar – se împlinesc 25 de ani de când această revistă, înființată la 1881, și-a asumat direcția dată de Ideea europeană (1990) – a fost de 74.00 de puncte. Iar revistei Convorbiri literare – 78.00 de puncte. Menționăm că Editura Academiei și revistele Contemporanul și Convorbiri literare sunt membre ale ARPE (Asociația Revistelor, Publicațiilor și Editurilor, care întrunește 35 de membri). Ne întrebăm firesc dacă onorata comisie a auzit de numele acestor reviste de veche tradiție românească. Nu mai vorbim de numele unor scriitori ca Friedrich Nietzsche sau Dmitri Merejkovski, nici de numele iluștrilor traducători ai operelor acestor monștri sacri ai literaturii universale, în condițiile în care au fost acordate 89.67 de puncte ilustrei necunoscute: Asociația media DoR, cu proiectul Decât o revistă, și, respectiv, 91 de puncte titlului de anvergură europeană, Istorie și conștiință de clasă, propus de necunoscuta Tact SRL, sau 91 de puncte pentru gloriosul titlu Fiara și suveranul, propus de aceeași obscură Tact SRL.

Considerăm că decizia comisiei de experţi AFCN de a nu acorda nici un sprijin financiar proiectelor de anvergură europeană şi naţională este nedreaptă, ba chiar rușinoasă pentru un organism menit să sprijine valorile scrise prin care se definește identitatea națiunii române.

Dacă între Nietzsche, Merejkovski și Eminescu, și revistele Academiei sau Contemporanul și Convorbiri literare, comisia de evaluatori, selectată de Consiliul AFCN, preferă Istorie și conștiință de clasă, Fiara și suveranul sau Decât o revistă, considerăm că iubitorii de literatură din România nu trebuie să mai aibă nicio speranță: în țara noastră triumfă barbaria. De altfel, nu puține rapoarte de evaluare abundă în erori gramaticale, unele conținând declarații false. Ne întrebăm ce reacție ar avea Academia Română, Asociațiile de editori de carte și reviste, precum și lectorii care ne urmăresc, dacă am publica în paginile revistelor de tradiție excluse în acest an de la finanțare câteva rapoarte împânzite de erori gramaticale, întocmite de „evaluatori” selectați în primăvara acestui an de Consiliul AFCN și, respectiv, pe două coloane, lista proiectelor aprobate și lista proiectelor respinse.

Nu avem nimic împotrivă să se acorde subvenții din fonduri publice publicării lucrării „Linia de producţie. Muncind cu artă” (Editura Tact SRL), care a căpătat 89,67puncte și 14,000 lei. Nu ne împotrivim ca ilustra editură Asociaţia Salonul de proiecte să fie subvenționată din bani publici (45,000.00) pentru Dear Money. Deloc! Pretindem doar că Nietzsche, Merejkovski, Liviu Rebreanu, Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Emil Iordache, Cioran sau importanţi scriitori români în viaţă să beneficieze și ei, spre folosul publicului contribuabil, iubitor de literatură cu miză majoră, de o minimă atenție și de un sprijin.

Între traducerile din Nietzsche, Merejkovski, scrisorile lui Eminescu și Dezvoltare şi dependenţă. Economia politică a capitalismului românesc, Decât o revistă sau Dear money nu este exclus ca lectorul român plătitor de taxe să le prefere pe primele, chiar dacă nostalgiile comisiei mizează pe cele din urmă, propuse de firme ce au o ilustră carieră necunoscută.

Au fost depunctate şi, în consecinţă, nu au primit finanţare reviste de prestigiu internaţional, având o lungă tradiţie, precum „Dacia. Revue d’archéologie et d’histoire ancienne”, „Revue des études sud-est européennes”, „Materiale şi cercetări arheologice”, „Fonetică şi dialectologie”, Anuarele Institutului de Istorie „G. Bariţiu” – Seriile „Historica” şi „Humanistica”, „Analele Bucovinei”, „Anuarul de lingvistică şi istorie literară” al Institutului „Alexandru Philippide” din Iaşi, „Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor «C. Brăiloiu». Anul trecut, „Dacia. Revue d’archéologie et d’histoire ancienne” (care este distribuită în peste 450 de biblioteci şi institute internaţionale), a fost subvenţionată, pentru ca în acest an să nu primească mai mult de 79,67 de puncte! Parcurgând lista mai departe, observăm că Anuarul Institutului de Istorie „G. Bariţiu” din Cluj-Napoca, Series Humanistica, a obţinut acelaşi punctaj ca o revistă a unui Centru Cultural zonal, deşi impactul cultural pe termen mediu şi lung, dar şi audienţa sunt diferite ca de la cer la pământ, în favoarea primei publicaţii! Astfel, cercetarea, cultura şi istoria românească sunt puse la colţ, laolaltă cu periodicele şi cărţile Academiei Române.

Nu înţelegem de ce proiectele depuse de Editura Tracus Arte au obţinut un punctaj sub aşteptările noastre, în ciuda faptului că fiecare dintre aceste proiecte se plia perfect pe priorităţile de finanţare ale AFCN în această sesiune de finanţare şi, deci, îndeplinea toate condiţiile impuse. Datorită caracterului unic al proiectelor editoriale depuse, al mizei lor culturale majore, interculturale și educative, a calității culturale a proiectelor şi a autorilor lor, datorită anvergurii lor academice în cazul titlurilor ştiinţifice considerăm că s-ar cuveni o reevaluare. Printre titlurile depuse de Tracus Arte figurează Eminescu în conștiința critică românească (1870-1932), Nuclee mitice în romanul românesc postbelicParcul fermecatPoezia pentru copii în manualele școlare în perioada 1948-1989Cuvinte în negativ. Eseuri de psihanaliză.

Am aflat, cu stupoare, că proiectul propus de agentiadecarte.ro a fost depunctat și respins de la finanțare. Iluștrii membri ai comisiei de evaluatori certați cu gramatica limbii române, probabil, nu cunoșteau obiectul supus evaluării. AgenţiadeCarte.ro este singurul cotidian cultural pe media electronică înregistrat cu ISSN 2248 – 1508, membru al Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (www.apler.ro, care întrunește 47 de edituri și reviste românești). În 2011 și 2012, www.agentiadecarte.ro a fost nominalizată pentru cel mai bun web-site cultural la Premiile Radio România Cultural. La ediţia cu numărul 20 a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură 2013, AgențiadeCarte.ro a primit trofeul presei pentru publicație online. www.agentiadecarte.ro a primit finanţare de la AFCN în sesiunile de proiecte editoriale din 2011, 2012 şi 2013. În 2012 şi 2013, www.agentiadecarte.ro a fost desemnată de către experţii AFCN pe primul loc la proiecte editoriale-noile media, cu cel mai mare punctaj, 96,00 de puncte, obţinând 47.100 lei. AgenţiadeCarte.ro a primit o notă de neînțeles (83.33) pentru cineva care ştie, cât de cât, ce reprezintă acest proiect cultural românesc pe media electronică! Surprinde, într-un mod neplăcut şi neprofesionist, calitatea unei evaluări (nota 70, probabil dată după mediere!) care îşi propune, din rea voinţă, să radă de la finanţare proiectul. Dovada relei voinţe stă chiar în raportul acestui „evaluator” care scrie, negru pe alb: „Un proiect editorial nu poate fi susținut financiar la nesfârșit, el trebuie să-și dovedească cândva sustenabilitatea, pe care, de altfel, o clamează, dar nu o demonstrează”. Adică un proiect editorial, cultural, de nişă, non-profit, care susţine cultura română vie, trebuie să se transforme în unul comercial! După această logică stupidă, ar trebui ca revistele literare de tradiţie din România, care – fiind nonprofit – primesc în fiecare an finanţare de la AFCN sau de la Ministerul Culturii, să fie ori rase de la finanţare ori să devină „comerciale” şi să aducă bani şi profit. „Evaluatorul” a ştiut, din descrierea proiectului, că AgenţiadeCarte.ro a primit finanţări AFCN în ultimii ani, câştigând pe primul loc licitaţia de proiecte în 2012 şi 2013. Motiv pentru care a ras proiectul, deşi cunoaştea (din informaţiile proiectului) faptul că AgenţiadeCarte.ro a avut, în ultimii 3 ani, peste 400 de parteneriate media pentru cele mai importante proiecte culturale şi editoriale ale României, multe dintre aceste proiecte fiind finanţate de AFCN şi Ministerul Culturii. „Evaluatorul” neprofesionist a dat nota 70, iar ceilalţi doi evaluatori au dat, fiecare, 90 de puncte.

De altfel, 2014 este primul an din istoria AFCN, în care surprinde neplăcut lipsa de profesionalism și rea-voința unor evaluatori. Ce concluzie să tragi și în ce minune să speri, când citești rapoarte întocmite într-o limbă română stâlcită, rapoarte împânzite de erori gramaticale, rapoarte în care se acordă punctaje revistelor Academiei Române sau titlurilor propuse de Editura Academiei Române, revistelor Convorbiri literare sau Contemporanul?! Ce să mai crezi în condițiile în care unii evaluatori susțin că, de pildă, excelentul volum semnat de Bogdan Crețu, Iluziile literaturii române și deziluziile criticii a fost editat în 2013 cu sprijinul AFCN, când acest splendid volum de critică și istorie literară și anul trecut a fost respins de ilustrisima comisie de evaluatori a AFCN? Ce să mai crezi în condițiile în care volumele apărute în format ebook Pianul în romanțele lui Rahmaninov de Raluca Cimpoi-Iordachi și Nicolae Steinhardt și libertatea ca destin de Irina Ciobotaru sunt propuse pentru a fi editate în format clasic la aria carte, fiind respinse de membrii aceleiași comisii, pentru că au fost publicate în format digital?! Ebook e, după modesta noastră opinie, altceva decât o carte apărută pe suport de hârtie. Ioan Es. Pop își intitulează o antologie de poeme Şi cei din urmă vor fi cei din urmă și cartea îi este respinsă de la finanțare, fiindcă „evaluatorul” a găsit de cuviință că volumul nu este o ediție originală, acesta fiind și titlul… unui spectacol montat pe versurile acestui poet.

Nu vi se pare bizară această situaţie? Nu vi se pare de neacceptat?

Proiectele descrise mai sus şi respinse de experţii desemnați de Consiliul AFCN riscă să rămână, mulţi ani de aici înainte, fără finalitate. Ar fi un mare păcat pentru cultura română. Vă solicităm să întreprindeţi tot ce este necesar pentru a corija decizia, profund injustă față de cultura română scrisă, luată de experţii care au examinat proiectele instituțiilor menționate.

Fără a nega importanța multor titluri aprobate, nu putem să nu ne întrebăm (fie și în glumă) care este – în contextul culturii române scrise – relevanța unor titluri precum (alegem câteva exemple, la întâmplare):

Fundaţia Arhitext design, Arhitectura Rusiei staliniste: 82.83 – 48,900.00

Editura Vellant, Monografie Leon Mişosniky: 82.33 – 47,000.00

S.C Proart 21 s.r.l., Clujul în 12 dimensiuni: – 81.00 50,000.00

TACT SRL, Linia de producţie. Muncind cu artă: 89.67 – 14,000.00

La sesiunea de finanţare a proiectelor editoriale organizată de Administraţia Fondului Cultural Naţional în acest an, Editura Academiei Române a depus 10 proiecte editoriale la Secţiunea Reviste, nici unul nu a fost selectat pentru finanţare.

Comisia de experţi a trecut peste două puncte importante din Priorităţile strategice ale AFCN:

– ediţii critice și titluri de referință/ lucrări specializate;

– debut.

De asemeni, după cum am menționat, a fost discriminatorie interdicția de a propune pentru finanțare „titluri editate sau reeditate în ultimii 30 de ani”. Cele mai multe dintre titlurile respinse au fost orientate după aceste priorităţi.

Conform listei cărţilor aprobate în acest an, accentul a fost pus pe un alt criteriu, cum ar fi: păstrarea identităţii naţionale, în special, a minorităţilor, criteriu valabil în practica finanţării de câțiva ani încoace. În plus, a crescut spectaculos numărul SRL-urilor necunoscute, cu veleități de editor, în detrimentul caselor de editură cu un prestigiu consolidat răstimp de decenii. Calitatea unor rapoarte ale experţilor AFCN este nu rareori ambiguă. Multe dintre textele acestor rapoarte sunt scrise cu greşeli gramaticale inadmisibile! De pildă: „Proiectul nu se încadrează în această categorie, nici una (sic) dintre volume nu ndeplineşte criteriul diversităţii multiculturale, fiind vorba de lucrări semnate de autori români (sic), ori opera care au fost scrise în limba română” sau „doi titluri propuse în proiect îndeplinesc criteriul promovării diversităţi multiculturale” etc.

Referatele experţilor sunt pure generalităţi ori „valorizări” pur impresioniste (deci subiective), fapt surprinzător, judecând după rigoarea pe care ar trebui să o impună grilele de evaluare. Grilele şi ghidul conţin repetate ambiguităţi (absenţa punctului 2 Pasul B, ambiguitatea repetată de terminologie proiect – program etc.), probleme metodologice (neconcordanţa ghid de solicitare – solicitare on-line; a se vedea cerinţele pentru formularul de parteneriat, neprecizarea în ghid a faptului că textele proiectelor se vor copia numai din Notepad, fără diacritice, implicit imposibilitatea de a arăta cât mai exact planul de activităţi şi toate celelalte cerinţe normale în coordonarea reală a unui proiect etc.).

Deşi asociaţiile de editori şi cele profesionale au cerut schimbarea grilelor de evaluare, care conţin cereri redundante şi care nu sunt adaptate pentru fiecare linie de finanţare (sunt aceleaşi criterii şi la editoriale, şi la noile media!), Consiliul AFCN a schimbat din mers formula de evaluare, fără consultarea și susținerea asociațiilor de editori, formulă care stârneşte, an de an, tot mai multe controverse şi contestaţii.

Experţii nu au aplicat corect grilele. Putem demonstra pe grilă cum niciun proiect de la noile media nu putea lua peste 75-80 de puncte (din 90, nu din 100, ținând cont că 10 puncte se pierdeau întrucât apar criterii precum calitatea tiparului -10 puncte şi calitatea produsului electronic -10 puncte, criterii care se exclud reciproc). Sunt criterii în grila de evaluare care se exclud reciproc: dacă se acordă 5 din 5 puncte la unul, trebuie acordat 0 la altul.

Din Consiliul AFCN lipsesc, din păcate, cu excepția care confirmă regula, marile nume ale culturii române vii. Reprezentanţii operatorilor culturali au cerut de mai multe ori să fie publicate pe pagina web a AFCN CV-urile celor din Consiliul AFCN şi, de asemenea, precizări privind organizaţiile culturale care i-au propus pe cei din Consiliul AFCN.

Domnule Ministru Kelemen Hunor,

Vă rugăm să analizaţi scrisoarea noastră deschisă prin care cerem următoarele:

– demiterea Consiliului AFCN;

elaborarea unor noi norme privind organizarea şi funcţionarea AFCN prin care să fie promovate noi criterii pentru alegerea experţilor şi noi grile de evaluare şi de raport de evaluare;

alegerea unui nou Consiliu AFCN care să obţină consensul public şi de imagine al asociaţiilor de editori, al asociaţiilor profesionale şi de creaţie, precum şi al Academiei Române; putem oferi expertiza noastră pentru a face cele mai bune sugestii.

solicitarea unei suplimentări pentru proiectele editoriale și organizarea în regim de urgență a unei sesiuni editoriale suplimentare, pentru a nu compromite anul editorial 2014;

revizuirea bugetului acordat pentru editarea literaturii naționale (roman, eseu, poezie, critică și istorie literară, dicționare, ediții critice ș.a.) și a traducerilor din literatura universalădomenii discriminate, la ora actuală, de Consiliul AFCN, în detrimentul literaturii române și literaturii universale; literatura română clasică și contemporană este discriminată la ea acasă;

lansarea sesiunilor pentru proiectele editoriale la finele anului în curs pentru anul următor, și nu la mijlocul anului, cum se întâmplă în ultimii doi ani.

Ne-am bucura dacă ne veţi trimite un răspuns privind solicitările din această scrisoare.

Cu cele mai bune gânduri,

Acad. Nicolae Breban

Acad. Dumitru Radu Popescu

Mihai Popa, director, Editura Academiei Române

Ioan Cristescu, președinte al APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România)

Cassian Maria Spiridon, președinte al ARPE (Asociația Revistelor, Publicațiilor și Editurilor)

Aura Christi, scriitor și editor

Cosmin Perța, director, Editura Tracus Arte

Iolanda Povară, redactor, Editura Academiei Române

Magda Ursache, scriitor

Alexandra Ciutacu, redactor-șef adjunct, Editura Academiei

Doina Argeșeanu, redactor-șef adjunct, Editura Academiei

Liliana Ionescu, șef serviciu economic, Editura Academiei

Adresa poștală: OP-22, CP-113, Sector 1, Bucuresti, cod 014780

e-mail: eurobservator@yahoo.ro

(sursa: cotidianul.ro)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Lăsați un comentariu? Mulțumesc!