A fi sau a nu fi traducător 5/5 (1)

To be or not to be a translator. A case study about Romanian translators, under the circumstances of underpayment and overwork, added to the lack of proper regulations. All these result in translators only affording “the bare necessities” or less.

Materialul de față NU îmi aparţine. L-am preluat de pe un grup de discuții dedicat traducătorilor, pe yahoo. Singurele mele intervenţii sunt subtitlurile şi unele sublinieri.  Aşadar, eventualele erori de calcul aparţin exclusiv autorului (din păcate, acesta nu se semnează în mesajul de pe mail). Vă invit, totuşi, la o dezbatere pe tema statutului traducătorilor în România – în ciuda unor mici scăpări, materialul rămâne, totuşi, relevant pentru condiţia traducătorului român.

Vă aștept cu opinii și comentarii în subsolul articolului, iar pentru crearea unei comunități online în vederea reglementării activităților traducătorilor din România vă puteţi înscrie în grupul de traducători de pe yahoo “lex translationis” (de unde am preluat articolul), trimiţând un mesaj la adresa lex_translationis-subscribe@yahoogroups.com

Vă mulțumesc!

________________________________________

Scurt studiu de caz

În continuare am să vă vorbesc despre starea reală a situației unui liber profesionist, în speță un traducător autorizat, care lucrează normă întreagă și trăiește 100% din veniturile realizate în calitate de traducător/ interpret.

Din întâmplare, în timp ce căutam niște informații pe internet, ajung pe :http://ro.wikipedia.org/wiki/Salariu_minim_pe_economie

Uimire și stupoare, râsete și plânsete… Se zice aici că „În aprilie 2012, România era singura țară în care aproape un sfert dintre angajați aveau salariul minim”, nu îmi vine să cred.

Adică oare n-or fi greșit cei ce au făcut statistica? Personal cred că sunt mai mulți …

Asta ca asta, dacă tot am intrat citesc tot … și în capul meu de filolog încep să miște rotițele economiei și contabilității, astea din perspectivă logică, nu contabilă, că nu am studii de specialitate în domeniu.

1. Traducătorul liber-profesionist la limita existenței

Dacă

La data de 17 decembrie 2010, salariul minim a fost stabilit la 700 de lei, cu o

creștere a veniturilor pentru muncitorii calificați și pentru maiștri, cei cu studii superioare rămânând la același nivel, de 1.200 de lei minimum. Coeficientul pentru muncitori este de 1,1, astfel că aceștia au un salariu de 770 de lei. Maiștri au un coeficient de 1,3, ceea ce înseamnă un salariu de 910 lei. Cei cu studii superioare au un coeficient de 1,72, adică un salariu de 1.200 lei”,

atunci

stau și cuget, întrucât am fost înzestrat de divinitate și predecesorii biologici ca să pot să fac școală și să pot să și cuget, drept sau strâmb, depinde de împrejurare, și raționez cu privire la postura de profesie liberală a unui traducător (autorizat sau neautorizat), care a făcut școală multă, deci consider că are studii superioare, și îl analizez făcând următoarele calcule, ținând cont de următoarele aspecte:

  • S.M.p.E. MINIM OBLIGATORIU = 1200 lei lunar pentru studii superioare;
  • norma de lucru 8 ore/zi, 5 zile pe săptămână = ~160 ore lunar (conform prevederilor legale în vigoare);
  • în 8 ore de muncă ca traducător (menționez că în acest studiu am în vedere traducătorii care lucrează cu perechile de limbi cele mai uzitate ‒ din categoria engleză, franceză, italiană, spaniolă ‒ și fac referire la traducere, nu retroversiune), orice om care vrea să rămână întreg la minte, va putea să traducă între 6 și MAXIM 12 pagini (în funcție de diferite aspecte – grad de dificultate text, experiență, condiții de mediu și împrejurări ș.a.m.d.);
  • generos fiind, iau o medie de 10 pagini/ 8 ore, limbaj accesibil; cam atât poate face un traducător bun încât să ofere un grad bun de calitate a traducerii;

10 pagini X 5 zile = 50 de pagini X 4 săptămâni = 200 de pagini în ~160 de ore;

200 de pagini înseamnă mult ca și volum de muncă. Ca preț ar însemna 200 X 20 de lei/pagină (tariful minim care consider că ar trebui să reflecte piața) = 4.000 lei.

Din cei 4.000 lei scădem contribuțiile de 52,8% (2112 lei) partea care o ia statul în cazul unei PFA, care însumează contribuția de asigurări sociale (CAS-ul) în cotă de 31,3%, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS-ul) în cotă de 5,5% și impozitul pe venit de 16% și are acest traducător PFA un salariu brut de = 1888 lei (asta înseamnă un salariu bun în România zilelor noastre).

Însă din acești 1888 lei se mai scad aproximativ 200 EURO cheltuieli de administrare a spațiului de trăit și lucrat [aici se include chirie + facturi, sau rată + facturi, care cresc pe zi ce trece (1 EURO calculat la – 4.5168 lei Curs BNR din 26,09,2012)] = 903,36 lei și mai rămâne traducătorul nostru cu 1888 – 903,36 = 984,64 lei (minunat, cu aproape un salariu minim pe economie).

Dar de aici se mai scad cheltuielile de funcționare – cheltuieli de deplasare sau curier, hârtie, cartușe imprimantă, plicuri, capse, cerneală și alte mărunțișuri – vreo 400 de lei lunar (asta în cazul fericit) și se ajunge la mirifica sumă de 484,64 lei, cu care respectivul profesionist trebuie să fie îmbrăcat corespunzător, hrănit corespunzător și în stare bună de sănătate (care, în caz de șubrezire, bineînțeles că este refăcută instant datorită excepționalului sistem de sănătate din țara noastră; am uitat să menționez, plătind alți bani).

2. Tarifele MJ

practicate de Ministerul Justiției (conform http://www.untar.ro/OMJ_772.htm)

sunt mană cerească, sau nu, pentru traducătorii autorizați, însă, ținând cont de numărul existent de traducători autorizați (~34400), ESTE IMPOSIBIL ca MJ să asigure un volum lunar de muncă de minim 150 de pagini pentru fiecare din cei ~34400 traducători înregistrați pe site-ul MJ.

3. Traducătorii neautorizați

Iar în realitate situația nu este chiar așa de roz. Pe lângă traducătorii autorizați mai sunt și mulți traducători neautorizați. În total să fim vreo 50.000. Nu știu, că nu am găsit nici o statistică referitoare la câți suntem în total și câți lucrează efectiv.

4. Tarife reale practicate = subzistență la limita imposibilului

Întrucât pe piață se vehiculează și se face uz de tarife între 10 – 15 lei/ pagină (en, fr, it,

esp), sau și mai mici, acest lucru nu înseamnă altceva decât punerea la zid a traducătorilor și subjugarea și oprimarea lor de către „societate” asemeni iobagilor de către chiaburi, și în aceeași măsură de către colegii care acceptă un astfel de tratament, deoarece la tarifele acestea este imposibil să RĂMÂI NORMAL, fizic sau psihic.

Dar să privim pentru o clipă la varianta mai puțin pesimistă, în care respectivul traducător e un luptător, un pasionat întru limbă și care ar accepta compromisul de a scădea puțin tariful și să lucreze mai mult (300 pagini).

15 lei/ pagină X 200 de pagini = 3000 lei (care nu acoperă toate chetuielile existențiale și profesionale ale traducătorului)

15 lei/ pagină X 300 de pagini pe lună = 4500 lei (este un venit acceptabil care poate asigura un trai decent)

Totuși aplicăm regula de trei simplă, ca să ne dăm seama cu ce preț se obține acest venit

160 ore ……………………………… 200 pagini

X ore ………………………………….300 pagini

X= 160*300/ 200 = 240 ore

240 / 8 ore = 30 de zile, se lucrează ZILNIC => ASTA NU MAI ESTE VIAȚĂ, ASTA ESTE SLUGĂRNICIE ȘI DUCE LA IMPOSIBILITATEA DE A AVEA UN TRAI DECENT => SUBZISTENȚĂ.

Nu mai vorbesc de necesitatea formării continue și de continuarea studiilor pentru îmbunătățirea performanțelor profesionale și a calității serviciilor prestate.

5. Tarifele sub 20 lei / pagină – atentat la drepturile omului și la legislația în vigoare 

“Așadar și prin urmare”, tarifele sub 20 de lei / pagină se dovedesc a fi tarife care atentează direct la bunăstarea, integritatea și la drepturile fundamentale de bază ale existenței omului și a trebuințelor sale esențiale conform piramidei lui Maslov, precum și a Legislației în vigoare din domeniul Muncii.

6. Volumul de muncă – problemă suplimentară

Și totuși situația este și mai dificilă, dacă ne gândim bine, oare câți traducători au un volum de muncă de 200 de pagini lunar, dar de 300? Cu greu se ajunge la un asemenea volum de muncă, pentru că piața nu prea îl cere.

7. Soluții posibile: reducerea volumului de  muncă + creșterea tarifelor 

Atunci trebuie avută în vedere o reducere a volumului de muncă înspre 100-150 de pagini lunar și o majorare a tarifelor înspre 30 – 40 de lei / pagină.

8. Normă întreagă sau part-time?

În plus, având în vedere că este foarte greu să te descurci ca liber profesionist în domeniul traducerilor, oare CÂȚI dintre colegii mei practică această meserie cu normă întreagă?

Aspect foarte important de altfel, deoarece nu se pune în același fel problema în cazul unei persoane care are un loc de muncă și lucrează ca traducător cu normă parțială (să zicem 2 ore/zi sau o zi pe săptămână – bani de buzunar) sau în cazul unei persoane care lucrează cu normă întreagă (peste 6 ore – bani ca să trăiască, să-și întrețină familia etc.).

Nici în ce privește acest aspect nu am găsit până în prezent vreo statistică.

9. Necesitatea reglemantării activităților de traducere

Având în vedere că NU există nici o organizație sau instituție care să apere concret interesele traducătorilor, pentru că militez pentru un trai decent și un regim de viață sănătos al oamenilor, indiferent de domeniul lor de activitate, întrucât consider că doar cu ajutorul legii se poate reglementa statutul oricărei profesii și normele de funcționare a acesteia, ținând cont de aspectele menționate la punctele A-H, PROPUN crearea, stabilirea și reglementarea prin măsuri legislative a statutului traducătorilor (autorizați și neautorizați), a drepturilor și obligațiilor acestora și a tarifelor MINIME OBLIGATORII ce pot fi percepute de către aceștia sau de către birourile de traduceri, pentru a asigura atât traiul decent de care vorbeam al individului liber profesionist din domeniul traducerilor, cât și o bună calitate a serviciilor prestate de traducători și interpreți. Mai ales că se spun multe referitor la acest ultim subiect – calitatea serviciilor oferite de către traducători.

Pe lângă acestea trebuie avute în vedere aceleași probleme în ce privește categoria interpreți, indiferent de tipul de interpretariat.

Pentru aceasta sunt dispus să aloc timp, din timpul meu liber (aproape inexistent), pentru consultanță în ce privește realizarea acestor demersuri, crearea documentației specifice și stabilirea bazelor pe care să se consolideze acest cadru legislativ referitor la statutul profesiei de traducător și interpret.

Semnat,

un traducător care lucrează cu normă întreagă

______________________________________

ACTUALIZARE:

Grupul yahoo lex translationis, de unde am preluat mesajul, s-a dovedit a fi inactiv şi, ca atare, inutil.  Invitaţia la dezbatere rămâne însă valabilă 😉 Nu uitaţi că vă aştept pe Facebook, în Grupul Engleză-Română!

_______________________________________

(Articol publicat prima dată pe AntiTot)

Dați o notă?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Lăsați un comentariu? Mulțumesc!