Din cauza lui “datorită” 5/5 (1)

Din cauza lui “datorită” ăsta multe probleme şi dileme mi-am creat în viaţă. Mai ales că toată lumea, de la tot omul de rând ce-şi dă cu părerea şi le ştie pe toate şi până la profesori doctori universitari, academicieni, lingvişti de renume etc., în fine, toată lumea are o convingere foarte puternică vis-à-vis de “datorită”: această prepoziţie se opune întotdeauna locuţiunii prepoziţionale “din cauza”. Cum anume? Simplu, ni se explică, condescendent: în vreme ce “din cauza” are neapărat-neapărat conotaţii negative din punctul de vedere al vorbitorului, “datorită”, evident, are numai şi numai conotaţii pozitive – raportul cauză-efect în mintea vorbitorului este unul favorabil. Adicătelea, mai pe româneşte: NU E CORECT să spui “Nu am plecat datorită ploii”, ci doar “Nu am plecat din cauza ploii” – din motivele prezentate mai sus. Aceasta este una dintre regulile imuabile ale limbii noastre, asupra căreia tot românul se simte dator să facă ocazional câte o observaţie, când – Doamne fereşte! – îţi mai “scapă” câte un “datorită ploii”. Atunci te corectezi, cuminte, sperând să nu o mai “comiţi” data viitoare, căci deh, ce să-i faci, când doi îţi zic că eşti beat, te duci şi te culci, darămite dacă-s mai mulţi, darămite dacă mai sunt şi lingvişti de renume etc.
Ei bine, m-am hotărât deodată ca de data asta să nu mă mai duc “la culcare” şi să lămuresc o dată pentru totdeauna problema opoziţiei “din cauza” – “datorită”. Aşadar:

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Desfiinţăm femininele? .

DOOM-ul şi genul (1)

O avocată devenită celebră cu ocazia “crimei din Primăverii” susţinea sus şi tare în timpul unei emisiuni televizate că dumneaei este “avocat”, nu “avocată”, simţindu-se, după toate aparenţele, ofensată de un domn care se încăpăţâna să i se adreseze cu “doamna avocată”. Despre cauzele unor astfel de atitudini am mai vorbit, însă ţin încă o dată să subliniez, pentru doamna respectivă şi pentru toţi amatorii de substantive masculine ce denumesc profesii, titluri, ocupaţii, funcţii, meserii ce pot fi exercitate şi de femei, că limba română dispune de genul feminin pentru o mulţime de astfel de substantive. 

Prin urmare, nu este incorect, nici jignitor pentru doamne să folosim substantive feminine cum ar fi: avocată, deputată, preşedintă, judecătoare, consilieră, reporteră, traducătoare, chiar şi tutoare, referentă, lectoră, translatoare, redactoare, administratoare, filologă, biologă (şi altele similare: astrologă, psihologă, grafologă etc. etc.) deşi acestea din urmă şi altele asemenea sună destul de nefiresc, fie din cauza rarei lor utilizări, fie din cauza adoptării unei forme feminine literare nefericit alese (de pildă, pentru “administrator” circulă în limba română femininul “administratoră”, cu o frecvenţă suficient de mare pentru a fi adoptat ca literar, căci, nu-i aşa, uzul impune norma; pe de altă parte, dacă pentru “redactoare” se menţionează că este utilizat rar, pentru “administratoare” raritatea folosirii nu e menţionată, deşi este posibil ca frecvenţa lui să fie mult mai redusă decât în cazul lui “redactoare”).

Continue reading Desfiinţăm femininele? .

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Propunere (1) la DOOM 2 .

Conform principiului “”să scriem într-un cuvânt sintagme separate nesudate încă în limba română””, propun să se scrie: “întrun”, “întro” (în loc de “într-un / într-o”), “printrun, printro” (în loc de “printr-un”, “printr-o”), “dintrun”, “dintro” (în loc de “dintr-un”, “dintr-o”);

•Conform principiului “”să consolidăm în limbă împrumuturi inutile””, propun introducerea în limba română oficială şi literară a următoarelor cuvinte: keyboard, download, window, enable, bookmark, template, bold, italic; de asemenea: researcher, salesman, assistant, accountantaccount manager, etc.

•Conform principiului “”să schimbăm ortografia toponimelor””, propun: “Indonesia” pentru “Indonezia”, “Ireland” pentru “Irlanda”, “Osterreich” pentru “Austria”, Deutschland” pentru Germania etc.

•Conform principiului “”să introducem în limba literară cât mai multe elemente de argou””, propun acceptarea în limba literară a următoarelor cuvinte: “naşpa”, “naşparliu”, “gherţoi”, “atârnător” etc.

•Conform principiului “”să dăm înapoi limba română prin reetimologizarea cuvintelor împrumutate de mult timp şi deja adaptate la ortografia românească””, propun să se scrie: “meeting” în loc de “miting”, “interview” în loc de “interviu”, “off-side” în loc de “ofsaid”, “football” în loc de “fotbal” etc. De asemenea: “Vorreiber” pentru “foraibăr”, “Scheibe” pentru “şaibă”; “tailleur” pentru “taior”, “soufflé” pentru sufleu şi chiar “ljubiti” pentru “a iubi” sau “sirak” pentru “sărac”.

•Mai mult, pentru “evidenţierea caracterului latin al limbii române”, propun: “campus” în loc de “câmp”, “panis” în loc de “pâine”, “multus” în loc de “mult”, “ovis” în loc de “oaie” etc.

•În final, pentru a rezolva definitiv problema ortografiei, propun revenirea la scrierea cu litere chirilice.

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Salut noul DOOM! 5/5 (1)

All-right! S-a schimbat limba română şi avem la îndemână, cu numai 600.000 lei, noul DOOM, care reglementează schimbările. Este un lucru minunat faptul că, doar cu un salariu minim pe economie, ne putem procura toţi lucrările de referinţă pentru o însuşire corectă a limbii române: DOOM, DEX, Gramatica Academiei…

Salut apariţia noului DOOM. În primul rând, îl salut pe cel ce a conceput coperta şi a avut luminoasa inspiraţie de a tăia sigla DOOM pe mijloc, cu o linie orizontală, un inspirat avertisment vizavi de ceea ce ne aşteaptă în interior.

Felicit, de asemenea, pe autorii publicaţiei care au ajuns, în sfârşit, la un agreement pentru a face ordine în limba română, şi, apropo de “agreement”, le mulţumesc pentru libertatea de alegere pe care mi-o acordă pentru acest substantiv românesc în ceea ce priveşte forma de plural a acestuia: agreemente sau agreementuri sau poate agreement-uri – nu pot şti sigur, cu atât mai bine, alege fiecare ce doreşte, în deplină libertate, ca şi în cazul altor cuvinte româneşti neaoşe, cum ar fi “bazooka” (sg. şi pl.), pe care deduc că la plural îl articulez bazoocele, sau nu-l articulez deloc la plural, treaba mea, autorii DOOM-ului nu se bagă.

Continue reading Salut noul DOOM! 5/5 (1)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Norme şi reglementări ale ortografiei româneşti de la începuturi până în prezent .

Cu unele comentarii serioase, mai mult sau mai puţin sentenţioase

Se pare că limba română a fost urmărită de la naşterea ei de un blestem al paradoxului, atât în ceea ce priveşte formarea şi evoluţia ei (teoriile slaviste au circulat periculos de mult timp), cât şi în ceea ce priveşte scrierea: în decurs de câteva secole, populaţia autohtonă a folosit alfabetul grecesc, alfabetul chirilic şi pe cel latin, adoptându-l pe cel din urmă extraordinar de târziu, raportat la istoria milenară a românilor: de abia în 1881, după o “lupt㔠seculară, la propriu.

Până la Şcoala Ardelean㠖 – mişcare ce debutează în jurul anului 1780 – care a pus problema latinităţii limbii române şi a adoptării alfabetului latin ca fiind o cerinţă firească, au existat, desigur, eforturi de normare a limbii române şi a scrierii acesteia în alfabetul chirilic, ce a supravieţuit mult timp ca mijloc de reprezentare grafică a limbii române. Primele preocupări pentru normarea limbii le datorăm Continue reading Norme şi reglementări ale ortografiei româneşti de la începuturi până în prezent .

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

A fi sau a nu fi traducător 5/5 (1)

To be or not to be a translator. A case study about Romanian translators, under the circumstances of underpayment and overwork, added to the lack of proper regulations. All these result in translators only affording “the bare necessities” or less.

Materialul de față NU îmi aparţine. L-am preluat de pe un grup de discuții dedicat traducătorilor, pe yahoo. Singurele mele intervenţii sunt subtitlurile şi unele sublinieri.  Aşadar, eventualele erori de calcul aparţin exclusiv autorului (din păcate, acesta nu se semnează în mesajul de pe mail). Vă invit, totuşi, la o dezbatere pe tema statutului traducătorilor în România – în ciuda unor mici scăpări, materialul rămâne, totuşi, relevant pentru condiţia traducătorului român.

Vă aștept cu opinii și comentarii în subsolul articolului, iar pentru crearea unei comunități online în vederea reglementării activităților traducătorilor din România vă puteţi înscrie în grupul de traducători de pe yahoo “lex translationis” (de unde am preluat articolul), trimiţând un mesaj la adresa lex_translationis-subscribe@yahoogroups.com

Vă mulțumesc!

________________________________________

Scurt studiu de caz

În continuare am să vă vorbesc despre starea reală a situației unui liber profesionist, în speță un traducător autorizat, care lucrează normă întreagă și trăiește 100% din veniturile realizate în calitate de traducător/ interpret.

Continue reading A fi sau a nu fi traducător 5/5 (1)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ziua Limbii Române – 31 august 2013 5/5 (1)

Omagiu Limbii Române și unui mare Român: Dimitrie Cantemir

Pe 31 august sărbătorim pentru prima dată Ziua Limbii Române. Pentru toți cei care respectă limba română, am creat un eveniment pe Facebook (îl găsiți aici ), în cadrul căruia vă invit la o voroavă despre limba noastră, precum și o insignă (o găsiți aici), de purtat la fotografia de profil de pe Facebook.
Cu această ocazie, vă aduc aminte de un mare român, primul care a purtat cuvântul românesc peste hotare, cel mai cult principe din ultima mie de ani, și totuși, în mod ciudat, cel mai nedreptățit intelectual al nostru

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

De ce nu devin profesoară… 5/5 (3)

… în sistemul public din România

Every year (quite literally) in the last quarter of a century, a new education reform takes place in Romania, while teachers’ lives become increasingly hard and more humiliating every day.

Mă gândisem inițial să dedic articolul de luna aceasta unei ample analize a sistemului românesc de învățământ. Însă s-au făcut atâtea… și în zadar, din păcate. Așa că voi prezenta mai jos motivele care mă împiedică pe mine, personal, să intru în acest sistem:

Continue reading De ce nu devin profesoară… 5/5 (3)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

A dispărut Corectura Ro! – Comunicat de presă .

A dispărut Corectura Ro!

logo corectura.ro

Contul Corectura Ro de pe Facebook (FB) a fost desființat sâmbătă, 15 iunie 2013, de către administratorii rețelei de socializare, după trei ani de activitate. Motivele au fost… hărțuirea altor membri FB, respectiv folosirea unei… false identități. Ambele argumente sunt discutabile, din punctul de vedere al titularului fostului cont de Facebook Corectura Ro. Continue reading A dispărut Corectura Ro! – Comunicat de presă .

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ce facem cu sommet-ul? 5/5 (1)

Un nou cuvânt în mass-media: sommet

Din micile cutii magice spre care ne îndreptăm privirile în fiecare seară întru spălarea creierului, numite televizoare, răsună cam de o lună încoace un cuvânt fermecat: “sommet”. Toate mediile de informare s-au grăbit să îmbrăţişeze acest cuvânt cu mare drag, aşa cum procedează cu o mare mulţime de cuvinte pe care nu se sinchiseşte nimeni să le caute în dicţionar, să le afle sensul, să afle cum şi când se folosesc.

Continue reading Ce facem cu sommet-ul? 5/5 (1)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Traduceri. Corectură. Consultanţă şi cercetare lingvistică. Lecţii de engleză şi de română. Copywriting. Web content