Tag Archives: limba engleză

Verbele neregulate ale limbii engleze: cum le învăţăm? VIDEO 5/5 (14)

Verbele neregulate constituie unul dintre cele mai dificile aspecte ale învăţării  limbii engleze. Din păcate, nu le putem “fenta”; avem nevoie de ele în cele mai banale conversaţii, mai ales că majoritatea verbelor neregulate fac parte din fondul lexical principal al limbii engleze: to be, to have, to take, to make, to do, to drink, to go, to eat etc.

În limba engleză întâlnim în jur 200 de verbe neregulate, însă cam jumătate dintre acestea sunt suficiente pentru un nivel mediu de cunoaştere a limbii engleze. Restul fie au ca sinonime verbe regulate (ex.: start – sinonim pentru begin), fie au o circulaţie mai restrânsă sau un uz specializat (behold, forecast), ori s-au învechit şi în limba actuală pot fi înlocuite cu alte verbe sau locuţiuni verbale mai uzuale (dress / get dressed pentru clothe); în fine, o parte din ele au forme învechite de trecut sau de participiu trecut, care au dispărut din limba comună contemporană (durst – trecutul de la dare) – unele tind să devină regulate, altele au devenit deja, cel puţin într-o variantă geografică a limbii engleze.

Am ajuns astfel la diferenţele dintre engleza britanică (British English, notată mai departe cu B.E.) şi cea americană (American English, notată mai departe cu A.E.). Din punctul de vedere al verbelor neregulate, întâlnim câteva (mici) diferenţe între aceste două variante ale limbii engleze:

Continue reading Verbele neregulate ale limbii engleze: cum le învăţăm? VIDEO 5/5 (14)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Serghei Esenin: ”Nu regret, nu mă jelesc, nu strig” – tălmăciri de Alec Vagapov și de George Lesnea. VIDEO 5/5 (3)

I do not regret and I do not shed tears – a poem by Sergey Yesenin, translated into  Romanian by George Lesnea and into English by Alec Vagapov. Song versions in Russian – by Alexey Prokovsky (Video 1)  and  in Romanian – by Ducu Bertzi (Video 2).

Video 1: Alexey Prokovsky cântă pe versurile originale ale lui Esenin

Nu regret, nu mă jelesc, nu strig – de Serghei Esenin

Traducere: George Lesnea*

Nu regret, nu mă jelesc, nu strig,
Toate trec ca floarea spulberată.
Veştejit de-al toamnei mele frig,
Nu voi mai fi tânăr niciodată. Continue reading Serghei Esenin: ”Nu regret, nu mă jelesc, nu strig” – tălmăciri de Alec Vagapov și de George Lesnea. VIDEO 5/5 (3)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Recomandări: teste gratuite online pentru examenele IELTS şi Cambridge. Patru paşi pentru a vă asigura succesul la examenul Cambridge. VIDEO 4.67/5 (12)

Cu acest articol inaugurez astăzi rubrica “Utile” a site-ului Engleză-Română, în cadrul căreia am de gând să adun recomandări privind unele instrumente utile pentru testare şi învăţare: site-uri, cărţi, cursuri, examene, standarde şi bareme etc. Voi include în această rubrică şi sfaturi, trucuri şi ponturi, precum şi impresii şi păreri personale despre una-alta din domeniul învăţării şi testării, dar şi al aplicării cunoştinţelor acumulate – sub forma redactării, traducerii etc.

Astăzi vă prezint câteva opţiuni de testare gratuită limbii engleze. Şi, pentru că unul dintre examenele necesare în mediul academic este IELTS, o să insist pe acesta, fără a neglija alte examene utile.

Examenul IELTS

Întâi de toate, să ne lămurim ce este IELTS şi la ce vă foloseşte.

Ce este examenul  IELTS?

International English Language Testing System  (IELTS) este un examen de testare a limbii engleze la standard internaţional.

La ce foloseşte examenul IELTS?

Examenul IELTS vă va fi util dacă aveţi de gând să emigraţi sau să studiaţi în străinătate. Folosiţi formularul de căutare de pe bandscore.ielts.org  (îl găsiţi aici) pentru a afla ce instituţii sau angajatori acceptă examenul IELTS (selectaţi întâi ţara, apoi tipul instituţiei).

A. Teste gratuite pentru examenul  IELTS

Continue reading Recomandări: teste gratuite online pentru examenele IELTS şi Cambridge. Patru paşi pentru a vă asigura succesul la examenul Cambridge. VIDEO 4.67/5 (12)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Către o nouă limbă universală? 5/5 (2)

Legenda biblică a turnului Babel ne povesteşte că, demult, limba comună folosită de oameni a fost împărţită într-o mulţime de limbi diferite, ca pedeapsă pentru încercarea oamenilor de a construi un turn care să ajungă la cer.

Ştiinţa lingvisticii, la rândul ei, porneşte de la premisa unei limbi iniţiale, din care s-au desprins principalele limbi, odată cu o masivă migraţie a populaţiei indo-europene în diverse direcţii. Poate părea ciudat, dar, conform acestei teorii, o mulţime de limbi diferite din Europa, Asia de sud-vest şi India, aparent fără prea multe elemente comune, sunt înrudite la origine, făcând parte din marea familie a limbilor indo-europene: germana, italiana, greaca, armeana, etc.

Continue reading Către o nouă limbă universală? 5/5 (2)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Tragerea de şireturi 5/5 (3)

Mentalităţi şi limbaj

Auzul îmi este adeseori “zgâriat” de unele forme de adresare pe care le aud pe la televizor, de lipsa de respect pe care unele modalităţi de a vorbi despre alţii / cu alţii le implică. Astfel, uneori, diverşi realizatori de emisiuni, “se trag de şireturi” cu personalităţi marcante, cu persoane în vârstă, în fine, cu persoane cu care / despre care ar trebui să vorbească mai politicos, respectând atât tradiţia poporului român, cât şi limba română, care pune la dispoziţie mijloace de exprimare a politeţii atât de bogate.

Spre deosebire de alte limbi, limba română distinge trei grade de politeţe: familiaritate (tu – pronume personal propriu-zis, cu verb la pers. II sg.), politeţe medie (dumneata –- pronume personal de politeţe, cu verb la pers. II sg.) şi politeţe maximă (dumneavoastr㠖 – pronume personal de politeţe, cu verb la pers. II pl.). Politeţea medie este o trăsătură a limbii române care permite o nuanţare a vorbirii inexistentă în alte limbi şi de care ar trebui să ne folosim atunci când simţim impetuoasa nevoie de a ne “trage de şireturi” cu persoane mai în vârstă, superioare în rang / funcţie etc.

Blondele domnişoare care găzduiesc emisiuni de divertisment pe la TV ar trebui să ţină seama de bunul-simţ popular care impune reverenţa faţă de persoane mai în vârstă / superioare dintr-un punct sau altul de vedere, înainte de a scoate perle de genul “el, Amza”, în loc de “dumnealui, domnul Amza Pelea”, sau chiar “în loc de dânsul, domnul Amza” (întrucât pronumele personal propriu-zis “dânsul” a preluat în limba vorbită – indiferent de ce zic academicienii – rolul de pronume de politeţe medie la persoana a III a singular). Continue reading Tragerea de şireturi 5/5 (3)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Uz şi abuz – despre neologisme în general şi anglicisme  în particular 5/5 (2)

Asistăm în prezent la o dezvoltare tehnologică fără precedent, la o interculturalitate în plină dezvoltare, nemaiîntâlnită până azi, facilitată de numeroasele canale de comunicare şi răspândire a ideilor, a cuceririlor ştiinţifice, a modelelor comportamentale, a tiparelor culturale. Toate acestea impuse, fireşte, de cultura occidentală dominantă, în speţă de cea americană, ca fiind exponentul “lumii civilizate”, superioare. Ce înseamnă “civilizaţie superioară” şi “civilizaţie inferioară” este încă discutabil, mai ales din punct de vedere moral şi psiho-social. Cert este că etalonul după care se face clasificarea şi căruia i se supune evoluţia omenirii este cel al tehnologiei, care, în cele din urmă, la un nivel primar, este echivalentul puterii fizice. Avem de a face, deci, cu o aplicaţie la nivel superior a “legii junglei”.

În virtutea acestei legi, engleza americană îşi pune amprenta de netăgăduit asupra tuturor celorlalte limbi contemporane, fie ele cât de conservatoare. Este evident că tehnologia importată, invadatoare, este factorul primordial, schimbările tehnologice fiind cele mai rapide şi spectaculoase, astfel că diversele limbi naturale afectate trebuie să-şi însuşească “din mers” tot soiul de neologisme englezeşti, nemaiavând răgazul de a se adapta treptat. Dar un rol extrem de important îl joacă şi “bombardamentele” mijloacelor de comunicare în masă, care promovează excesiv filmele americane, emisiunile împrumutate, modelele sociale, informaţiile mondene din aceeaşi zonă etc., ceea ce intensifică, dar şi amplifică această influenţă, firească până la urmă.

Fenomenul acesta este deosebit de pregnant în societatea românească actuală. Pe nesimţite, adoptăm stilul de viaţă occidental ca fiind cel mai bun dintre toate; mentalitatea vestică, cu modelele de comportament aferente, se impune şi ea, creându-se o modă ce pătrunde simultan în toate mediile sociale (contrar tendinţei din trecut, de pătrundere a “modei” de sus în jos, răspândirea efectuându-se din înalta societate ce avea acces la modelele străine “en vogue” către alte pături sociale). Odată cu toate acestea, se insinuează în vocabularul limbii române contemporane şi un limbaj corespunzător, care abundă în neologisme ce reflectă noile schimbări. Continue reading Uz şi abuz – despre neologisme în general şi anglicisme  în particular 5/5 (2)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10