Category Archives: Trendy

Chef de chef 5/5 (2)

(Articol republicat de pe foodtrend.ro)

LogoPolitia-chef de chef-click.ro

O tendinţă foarte acută, cu mari şanse de cronicizare în limba română, întru sfidarea logicii, este aceea către re-etimologizarea unor împrumuturi mai vechi: mitingul redevine meetinginterviul redevine interviewschiul redevine ski etc. etc.

Despre cauzele acestui fenomen am mai vorbit . Dar faptul că el este explicabil nu îl face şi acceptabil, mai ales în situaţii de un comic rar, chiar dacă acele cuvinte ce creează comicul sunt acceptate la nivel academic. Este, de pildă, cazul substantivului boy, cu pluralul articulat boy-i, citit… [boii] – cum altfel? Aşa zice la dicţionar, aşa zice şi românul alfabetizat, nu-i aşa? Continue reading Chef de chef 5/5 (2)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Între două joburi, alegem un…serviciu? 5/5 (1)

Până unde putem merge cu împrumuturile? Lăsăm totul la voia întâmplării? Ne bazăm pe simţul lingvistic al vorbitorilor? Trasăm reguli şi metode de adaptare a neologismelor? Le acceptăm sau le respingem? Care neologisme trebuie acceptate şi care trebuie respinse?…

Răspunsurile la aceste întrebări nu sunt deloc uşoare. Desigur, reguli şi metode pot fi trasate, dar ca principii generale, ca recomandări, nu ca norme. Să zicem, de pildă, că se stabileşte o normă privind adaptarea ortografică obligatorie la limba română a tuturor cuvintelor nou împrumutate. Conform acestei norme, un cuvânt ca “babysitter” ar trebui scris “beibisităr”, “conteiner” ar trebui scris “containăr” etc. Câţi dintre vorbitorii limbii române se vor conforma acestei norme? Paradoxal, norma va fi adoptată de două segmente total opuse: segmentul persoanelor cu mai puţină educaţie, care nu cunosc temeinic limba din care s-a făcut împrumutul – în acest caz adaptarea realizându-se firesc, fără eforturi deosebite – şi segmentul persoanelor cu o educaţie considerabilă, care, deşi cunosc temeinic limba respectivă şi simţul lor lingvistic se revoltă la scrierea respectivă, se vor adapta – (destul de greu) – la normă, din dorinţa de a scrie corect româneşte, conform normelor stabilite. Majoritatea vorbitorilor vor continua însă să scrie “babysitter”, “conteiner” etc., indiferent de norma respectivă.

Continue reading Între două joburi, alegem un…serviciu? 5/5 (1)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Chef de chef 5/5 (2)

(Articol republicat de pe foodtrend.ro)

LogoPolitia-chef de chef-click.ro

O tendinţă foarte acută, cu mari şanse de cronicizare în limba română, întru sfidarea logicii, este aceea către re-etimologizarea unor împrumuturi mai vechi: mitingul redevine meetinginterviul redevine interviewschiul redevine ski etc. etc.

Despre cauzele acestui fenomen am mai vorbit . Dar faptul că el este explicabil nu îl face şi acceptabil, mai ales în situaţii de un comic rar, chiar dacă acele cuvinte ce creează comicul sunt acceptate la nivel academic. Este, de pildă, cazul substantivului boy, cu pluralul articulat boy-i, citit… [boii] – cum altfel? Aşa zice la dicţionar, aşa zice şi românul alfabetizat, nu-i aşa? Continue reading Chef de chef 5/5 (2)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Cum mi-am căutat de muncă 5/5 (1)

 

De la lume adunate şi-napoi la lume date

M-am determinat azi să-mi caut un job: editor de text, manager assistant sau assistant manager – că-i totuna – sau poate promoteriţă sau chiar merchandiser sau baby sitter, chiar şi part-time, dacă altceva nu găsesc. Că de make-up artistă sau hair-stilistă n-am stofă, nici nu am calificare. Shame, că e rost de cash şi e foarte trendy. Continue reading Cum mi-am căutat de muncă 5/5 (1)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Tragerea de şireturi 5/5 (3)

Mentalităţi şi limbaj

Auzul îmi este adeseori “zgâriat” de unele forme de adresare pe care le aud pe la televizor, de lipsa de respect pe care unele modalităţi de a vorbi despre alţii / cu alţii le implică. Astfel, uneori, diverşi realizatori de emisiuni, “se trag de şireturi” cu personalităţi marcante, cu persoane în vârstă, în fine, cu persoane cu care / despre care ar trebui să vorbească mai politicos, respectând atât tradiţia poporului român, cât şi limba română, care pune la dispoziţie mijloace de exprimare a politeţii atât de bogate.

Spre deosebire de alte limbi, limba română distinge trei grade de politeţe: familiaritate (tu – pronume personal propriu-zis, cu verb la pers. II sg.), politeţe medie (dumneata –- pronume personal de politeţe, cu verb la pers. II sg.) şi politeţe maximă (dumneavoastr㠖 – pronume personal de politeţe, cu verb la pers. II pl.). Politeţea medie este o trăsătură a limbii române care permite o nuanţare a vorbirii inexistentă în alte limbi şi de care ar trebui să ne folosim atunci când simţim impetuoasa nevoie de a ne “trage de şireturi” cu persoane mai în vârstă, superioare în rang / funcţie etc.

Blondele domnişoare care găzduiesc emisiuni de divertisment pe la TV ar trebui să ţină seama de bunul-simţ popular care impune reverenţa faţă de persoane mai în vârstă / superioare dintr-un punct sau altul de vedere, înainte de a scoate perle de genul “el, Amza”, în loc de “dumnealui, domnul Amza Pelea”, sau chiar “în loc de dânsul, domnul Amza” (întrucât pronumele personal propriu-zis “dânsul” a preluat în limba vorbită – indiferent de ce zic academicienii – rolul de pronume de politeţe medie la persoana a III a singular). Continue reading Tragerea de şireturi 5/5 (3)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Uz şi abuz – despre neologisme în general şi anglicisme  în particular 5/5 (2)

Asistăm în prezent la o dezvoltare tehnologică fără precedent, la o interculturalitate în plină dezvoltare, nemaiîntâlnită până azi, facilitată de numeroasele canale de comunicare şi răspândire a ideilor, a cuceririlor ştiinţifice, a modelelor comportamentale, a tiparelor culturale. Toate acestea impuse, fireşte, de cultura occidentală dominantă, în speţă de cea americană, ca fiind exponentul “lumii civilizate”, superioare. Ce înseamnă “civilizaţie superioară” şi “civilizaţie inferioară” este încă discutabil, mai ales din punct de vedere moral şi psiho-social. Cert este că etalonul după care se face clasificarea şi căruia i se supune evoluţia omenirii este cel al tehnologiei, care, în cele din urmă, la un nivel primar, este echivalentul puterii fizice. Avem de a face, deci, cu o aplicaţie la nivel superior a “legii junglei”.

În virtutea acestei legi, engleza americană îşi pune amprenta de netăgăduit asupra tuturor celorlalte limbi contemporane, fie ele cât de conservatoare. Este evident că tehnologia importată, invadatoare, este factorul primordial, schimbările tehnologice fiind cele mai rapide şi spectaculoase, astfel că diversele limbi naturale afectate trebuie să-şi însuşească “din mers” tot soiul de neologisme englezeşti, nemaiavând răgazul de a se adapta treptat. Dar un rol extrem de important îl joacă şi “bombardamentele” mijloacelor de comunicare în masă, care promovează excesiv filmele americane, emisiunile împrumutate, modelele sociale, informaţiile mondene din aceeaşi zonă etc., ceea ce intensifică, dar şi amplifică această influenţă, firească până la urmă.

Fenomenul acesta este deosebit de pregnant în societatea românească actuală. Pe nesimţite, adoptăm stilul de viaţă occidental ca fiind cel mai bun dintre toate; mentalitatea vestică, cu modelele de comportament aferente, se impune şi ea, creându-se o modă ce pătrunde simultan în toate mediile sociale (contrar tendinţei din trecut, de pătrundere a “modei” de sus în jos, răspândirea efectuându-se din înalta societate ce avea acces la modelele străine “en vogue” către alte pături sociale). Odată cu toate acestea, se insinuează în vocabularul limbii române contemporane şi un limbaj corespunzător, care abundă în neologisme ce reflectă noile schimbări. Continue reading Uz şi abuz – despre neologisme în general şi anglicisme  în particular 5/5 (2)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Propunere (1) la DOOM 2 .

Conform principiului “”să scriem într-un cuvânt sintagme separate nesudate încă în limba română””, propun să se scrie: “întrun”, “întro” (în loc de “într-un / într-o”), “printrun, printro” (în loc de “printr-un”, “printr-o”), “dintrun”, “dintro” (în loc de “dintr-un”, “dintr-o”);

•Conform principiului “”să consolidăm în limbă împrumuturi inutile””, propun introducerea în limba română oficială şi literară a următoarelor cuvinte: keyboard, download, window, enable, bookmark, template, bold, italic; de asemenea: researcher, salesman, assistant, accountantaccount manager, etc.

•Conform principiului “”să schimbăm ortografia toponimelor””, propun: “Indonesia” pentru “Indonezia”, “Ireland” pentru “Irlanda”, “Osterreich” pentru “Austria”, Deutschland” pentru Germania etc.

•Conform principiului “”să introducem în limba literară cât mai multe elemente de argou””, propun acceptarea în limba literară a următoarelor cuvinte: “naşpa”, “naşparliu”, “gherţoi”, “atârnător” etc.

•Conform principiului “”să dăm înapoi limba română prin reetimologizarea cuvintelor împrumutate de mult timp şi deja adaptate la ortografia românească””, propun să se scrie: “meeting” în loc de “miting”, “interview” în loc de “interviu”, “off-side” în loc de “ofsaid”, “football” în loc de “fotbal” etc. De asemenea: “Vorreiber” pentru “foraibăr”, “Scheibe” pentru “şaibă”; “tailleur” pentru “taior”, “soufflé” pentru sufleu şi chiar “ljubiti” pentru “a iubi” sau “sirak” pentru “sărac”.

•Mai mult, pentru “evidenţierea caracterului latin al limbii române”, propun: “campus” în loc de “câmp”, “panis” în loc de “pâine”, “multus” în loc de “mult”, “ovis” în loc de “oaie” etc.

•În final, pentru a rezolva definitiv problema ortografiei, propun revenirea la scrierea cu litere chirilice.

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Ce facem cu sommet-ul? 5/5 (1)

Un nou cuvânt în mass-media: sommet

Din micile cutii magice spre care ne îndreptăm privirile în fiecare seară întru spălarea creierului, numite televizoare, răsună cam de o lună încoace un cuvânt fermecat: “sommet”. Toate mediile de informare s-au grăbit să îmbrăţişeze acest cuvânt cu mare drag, aşa cum procedează cu o mare mulţime de cuvinte pe care nu se sinchiseşte nimeni să le caute în dicţionar, să le afle sensul, să afle cum şi când se folosesc.

Continue reading Ce facem cu sommet-ul? 5/5 (1)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Mal de … praxis 5/5 (1)

În ultimul timp a început să circule în limba română un cuvânt foarte la modă, care tinde să înlocuiască toate sintagmele sinonime; un cuvânt misterios care se insinuează încet, dar sigur şi tot mai frecvent, în vocabularul de bază al limbii române: “malpraxis“. De unde vine acest cuvânt şi încotro se îndreaptă?

Etimologie

Etimologia lui malpraxis nu pune probleme deosebite. Cuvântul este alcătuit din elementul de compunere savantă – de mult internaţionalizat – mal (< lat. malus – “rău”, adj / lat. male – “rău”, adv.) şi grecescul praxis – “practică” (< prassein – “a face, a înfăptui”). În mare, sensul este deci “practică inadecvată”.
În aparenţă, originea acestui cuvânt este clară ca bună-ziua, dar……

Continue reading Mal de … praxis 5/5 (1)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10