Category Archives: Scrieri şi scriitori

“Moartea-i o poveste sfântă” în care Ilorian Păunoiu s-a refugiat… 5/5 (2)

Romanian poet and essayist Ilorian Păunoiu has died this morning. God bless his soul! 

Poetul, eseistul, ţărănistul şi omul de cultură vâlcean Ilorian Păunoiu a plecat dintre noi, să-şi trăiască Ilorian-PaunoiuDincolo “povestea sfântă” a morţii din Ars Poetica sa…

După ce, vreme de  44  ani, a înfruntat şi a păcălit o boală ce l-a lovit la vârsta de 7 ani şi care îl condamnase de timpuriu la moarte, după ce şi-a învins moartea permanent, zi de zi, prin voinţă, prin speranţă, dar şi prin creaţie, iată, i-a venit vremea să ne părăsească… S-a stins azi dimineaţă, la vârsta de 51 de ani…

Continue reading “Moartea-i o poveste sfântă” în care Ilorian Păunoiu s-a refugiat… 5/5 (2)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Liviu Petrina: “Martor şi participant la unele dintre lucrările politice ale lui Corneliu Coposu” – o carte controversată 5/5 (2)

Undoubtedly, great people – like Corneliu Coposu and other anticommunist fighters – belong to History. Any approach on their life and work – such as former PNŢCD Secretary General Liviu Petrina’s recent book – is meant to shed more light onto their principles and ideas, to set an example for future generations. This is why trademarking their names (as it happened last year with Corneliu Coposu’s name, “appropriated” by the homonymous foundation) may be, after all, a huge mistake.

 I. CONTEXT

 Fără îndoială, Corneliu Coposu aparţine Istoriei. Dincolo de asta, cred cu toată puterea că Seniorul aparţine fiecăruia dintre noi în parte. Eu îl simt permanent parte din mine şi din viaţa mea, aşa cum simt că fac parte din mine şi din viaţa mea străbunii şi părinţii mei, dar şi multe personalităţi ale culturii şi istoriei care mi-au marcat viaţa şi au participat, într-un fel sau altul, la formarea mea ca om.

De aceea, anul trecut, când Fundaţia Corneliu Coposu a înregistrat marca comercială Corneliu Coposu la OSIM – pentru activităţi culturale, educative şi de instruire – am perceput acest lucru ca pe o lovitură, nu doar la adresa mea, ci şi a celorlalţi (mulţi) care simt ca mine, dar mai ales la adresa adevărului, a istoriei şi a înseşi principiilor Seniorului (printre care, desigur, se numără libertatea de expresie, libertatea cuvântului,  a opiniei), pentru care Corneliu Coposu a trăit, a luptat, a suferit prin temniţele comuniste.

Continue reading Liviu Petrina: “Martor şi participant la unele dintre lucrările politice ale lui Corneliu Coposu” – o carte controversată 5/5 (2)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

TNCP 2016 este FIPB 7 5/5 (1)

For the last seven years, TNCP has been the “umbrella” that used to gather several poetry-related events which take place  in Bucharest every year in May: the National Poetry Book Fair (TNCP), the International Poetry Festival (FIPB) and the Poetry and Jazz Marathon. This year, though, TNCP was re-branded and the literary events that will take place these days (18-22 May 2016) will develop under the generic name of FIPB (Bucharest International Poetry Festival). More than 100 poets coming from 20 countries will participate in the festival, so, if you happen to be in Bucharest these days, be sure you won’t miss these events :) You will find them all here: fipb.ro (unfortunately, the English version does not work for the moment, but let’s hope the problem will be solved soon).

TNCP 2016 FIPB 7

Anul acesta TNCP-ul a fost “rebrenduit” – sau mai bine zis scos (?!) din lista manifestărilor literare anuale organizate de Muzeul Literaturii (MNLR) în preajma Nopţii Albe a Muzeelor, ce cuprindeau: Târgul Naţional al Cărţii de Poezie (TNCP), Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) şi Maratonul de Poezie şi Jazz. De şapte ani încoace, în lumea literară toate aceste evenimente sunt tradiţional reunite sub denumirea generică “TNCP”. Probabil că asta se va întâmpla în continuare ceva vreme de acum înainte: participanţii vor merge “la TNCP”, îşi vor invita prietenii “la TNCP”, vor citi poezie “la TNCP”, se vor întâlni “la TNCP”.

Continue reading TNCP 2016 este FIPB 7 5/5 (1)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Vintilă Horia, un “cavaler al resemnării”. 100 de ani de la naştere 5/5 (4)

 

Centenarul Vintilă Horia, Madrid, 17-18 decembrie 2015. Mesajul Asociaţiei La Maison Roumaine, Paris

Le 17- 18 décembre 2015, à l’occasion de l’anniversaire d’un siècle depuis la naissance de l’écrivain Vintila Horia (prix Goncourt pour son livre “Dieu est né en exil”), se déroule à Madrid le symposium “Le centenaire Vintila Horia 1915 – 2015”. La Maison Roumaine, invitée à y participer à côté d’autres institutions telles: l’Université de Alcala, la Bibliothèque Nationale d’Espagne, l’Institut de recherche – la Bibliothèque roumaine de Freiburg, se joignent à cette manifestation. Ci-dessous veuillez trouver le message envoyé, par notre association, publié dans “Jurnalul Literar”

Continue reading Vintilă Horia, un “cavaler al resemnării”. 100 de ani de la naştere 5/5 (4)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Cum și-a furat filiala înapoi Nicolae Manolescu 4.17/5 (3)

Nu mai este un secret că Nicolae Manolescu violează de ani buni statutul U.S.R. asemeni unui minotaur priapic ce-și înghesuie victima în fundăturile labirintului avocățesc în care sălășluiește – și i-o trage din toate pozițiile înainte s-o halească de vie.

Ciocoi de tip nou, ieșit de la răcoare la bunăstare în post-comunism, Nicolae Manolescu consideră instituția pe care o conduce – Uniunea Scriitorilor din România – drept moșia sa proprie și personală. A dobândit-o trecând prin foc și pară orice scrupule morale și intenționează să o păstreze cu cerbicie până la sfârșitul vieții, chiar dacă asta înseamnă siluirea oricărei aparențe de legalitate.

Atitudinea președintelui U.S.R. e simplă: i se cuvine. Tot. Iar acest lucru face ca în anul de grație 2015 breasla scriitorilor români să arate ca un stat feudal. Deținătorii de funcții – curteni vânând favorurile unui principe capricios, care te poate exila, dar te poate și ierta, dacă ești dispus să te faci preș și afară e noroi, deci e nevoie de tine – a se vedea exemplul lui Alex Ștefănescu. Slujbașii de toate felurile, de pe la revistele uniunii sau de prin alte părți – iobagi ce așteaptă mila Măriei Sale și care pot fi lăsați fără pâine oricând dacă ridică fruntea spre o brumă de dreptate. Membrii de rând – turmă de manevră, bună de flocoșit sau de prezentat în statistici. Bună și de pus pe blazon, pentru legitimitate. Această viziune manolesciană este completată glorios de filialele U.S.R., care în mintea Măriei Sale Nicky Întâiul au rolul unor seniorii vasale, ce datorează supunere și tribut curții regale.

Continue reading Cum și-a furat filiala înapoi Nicolae Manolescu 4.17/5 (3)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

“Princepele” lui Eugen Barbu – un experiment de excepţie în literatura română 5/5 (1)

Ce vrei să mai fac decît ticăloşia asta de a-i sili să-şi uite limba?

 
 
 
 
 

Pe Eugen Barbu l-am descoperit târziu, după ce am terminat liceul. Romanul Groapa avea pe vremea mea un regim de semi-interdicţie, nu era inclus în programă,  iar lectura obligatorie Şoseaua Nordului nu mi-a trecut prin faţa ochilor decât sub formă de extrase, prin şcoala generală. Nu m-au atras extrasele alea cât să citesc toată cartea. Mă atrăgea, în schimb, Groapa, de care tot auzeam, dar pe care nu o găseam în librării. Când am găsit-o, târziu, la buchiniştii de la Universitate, am citit-o pe nerăsuflate. Am descoperit un Barbu frust şi un alt fel de realism românesc.

Cu Princepele, în schimb, am descoperit o faţă a lui Barbu pe care nu aş fi bănuit-o în veci. Din cauza acuzaţiilor de plagiat de care auzisem, mi-am amânat lectura acestui roman până târziu în viaţă. Până când cineva mi-a recomandat-o cu atâta căldură, a pledat  cu atâta convingere în favoarea cărţii, încât m-a convins că merită să o citesc. Mai apoi, m-am convins singură, citind cartea.

De ce merită citită? Continue reading “Princepele” lui Eugen Barbu – un experiment de excepţie în literatura română 5/5 (1)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Thierry Wolton – “Histoire mondiale du communisme” (Istoria mondială a comunismului). Lansare în octombrie, la Paris 5/5 (2)

Pe 14 octombrie 2015, la Editura Grasset   din Paris vor fi lansate primele două volume ale trilogiei lui Thierry Wolton, Histoire mondiale du communisme (Istoria mondială a comunismului). Cele trei volume – Călăii, Victimele, Complicii – (primele două de peste 1000 de pagini) se constituie într-o istorie inedită a comunismului şi a urmărilor sale pe plan mondial – o premieră editorială binevenită şi de mult aşteptată în rândul celor interesaţi.

O înţelegere mai bună a fenomenului comunist este indispensabilă pentru a înţelege acest prezent, speranţele sale, ca şi deziluziile, progresele sale, ca şi rezistenţele întâmpinate

Continue reading Thierry Wolton – “Histoire mondiale du communisme” (Istoria mondială a comunismului). Lansare în octombrie, la Paris 5/5 (2)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Dimitrie Cantemir – personalitate unică, dar nu singulară a epocii sale 5/5 (6)

De-a lungul timpului, numeroşi cărturari români de calibru l-au considerat şi consacrat pe Dimitrie Cantemir ca personalitate aparte, cu totul în afara timpului său.

Dimitrie Cantemir (1673-1723). 31 august 2913 - ziua limbii române, 340 de ani de la naşterea lui Cantemir, 290 de ani de la moartea lui Cantemir
Dimitrie Cantemir (1673-1723)

De la specificitatea limbii şi a stilului domnitorului cărturar până la erudiţia şi formaţia sa intelectuală, diversele laturi ale activităţii şi personalităţii lui Cantemir au fost analizate din toate punctele de vedere, concluzia cvasi-unanimă, transmisă de la o generaţie de cercetători la alta (pe modelul copy-paste, aș spune), fiind aceea că marele nostru cărturar a fost nu doar o figură unică, ci şi singulară, pe alocuri stranie, a epocii sale.

Continue reading Dimitrie Cantemir – personalitate unică, dar nu singulară a epocii sale 5/5 (6)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Noua divizare a Literaturii Române 5/5 (2)

Articol publicat în revista Contemporanul, nr. 7 / iulie 2015

noua-divizare-400x250Cred că marea majoritate a scriitorilor români ar fi azi în încurcătură în fața întrebării dacă sunt de dreapta sau de stânga. Sau ar refuza împărțirea ca nemaifiind relevantă. De altfel, de ce să mă ascund după deget, am asistat la acest tip de discuție cu rezultat indecis de cel puțin trei ori în ultimele luni. Privind în jur, nu doar în politică, ci și în cultură, nu cred că se mai poate vorbi în România de azi de dreapta și stânga, ca orientări ideologice.

Putem însă vorbi de conservatorism versus libertate de gândire. Avem oameni de cultură conservatori, care promovează controlul organizațional-statal în diverse afilieri, uneori surprinzătoare, și avem, din fericire, intelectuali antidogmatici – nu-i mai putem numi în această epocă nici progresiști, nici liberali – care încearcă în cât mai multe ipostaze să protejeze dreptul la individualitate, spiritualitatea nealiniată, reținerea doctrinară și analiza critică.

Bătălia dintre cele două orientări este inegală din două motive.

Continue reading Noua divizare a Literaturii Române 5/5 (2)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Alo, poeții! Vă dați jos la prima? 4.8/5 (5)

Poetry is, after all, a question of taste, like most aesthetical undertakings of the human spirit. And, as such, it is also subject to fashion, opinion makers and, of course, literary critics who draw the trends and canons of modern literature. In the meanwhile, the readers are left behind…

Într-o bună zi, poeții și-au făcut bagajele și s-au dus. Nu cu pluta, că aia e mai lentă și poate fi ușor ajunsă din urmă și, eventual, răsturnată.

Au plecat cu trenul. Trenul Poeziei. Și-au împachetat frumos cuvintele, necuvintele, cuvințelele, și-au înghesuit în bagaje metaforele încărcate de sensuri, dar mai ales pe cele fără de sens, și-au făcut pachete și pachețele din forme fără fond și… duși au fost. Cu Acceleratul. Să nu cumva să-i prindă din urmă Publicul. Vulgul. Lui i-au lăsat rimele “facile”, ritmurile “inutile”, râzând de sus de el, lăsându-l pradă manelelor. Și romanțioșilor siropoși care învârt cuvinte zaharisite în melodii mieroase până la greață.

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10