Category Archives: Dificultăţi ale limbii române

“Majoritatea este” sau “majoritatea sunt”? Despre acordul substantivelor colective cu verbul 5/5 (3)

Respect limba romana

Ce sunt substantivele colective?

Substantivele colective sunt substantive care denumesc printr-o formă de singular o pluralitate de obiecte identice, considerate ca un întreg, ca o totalitate.

De câte feluri sunt substantivele colective şi cum se acordă ele cu verbul?

 

După formă, substantivele colective pot fi:

–    simple: neam, grup, stol

– derivate (cu sufixe colective): tinerime, brădet, alun

După înţeles (sens), substantivele colective sunt de două feluri:

1. SUBSTANTIVE COLECTIVE COMPLETE

Sensul cuprinde semele*: [pluralitate] + [elementele pluralităţii] – sunt incluse toate elementele pluralităţii / colectivităţii.

Exemple: oaste, lume, popor, tineret, tinerime, stufăriş, brădet, pietriş, boierime, ţărănime, armată etc.

Acordul substantivelor colective complete

Acordul se face normal (după formă): substantivul la singular se acordă cu verbul la singular, substantivul la plural se acordă cu verbul la plural.

Exemple:

Armata s-a retras.

Armatele s-au confruntat.

2. SUBSTANTIVE COLECTIVE INCOMPLETE

Sensul cuprinde doar semul [pluralitate] – deci NU sunt incluse toate elementele pluralităţii.

Exemple: grup, grupă, parte, majoritate, gramadă, mulţime, jumătate, seamă, sumedenie, morman, vraf, şir, număr, serie, puzderie etc.

Acordul substantivelor colective incomplete

Continue reading “Majoritatea este” sau “majoritatea sunt”? Despre acordul substantivelor colective cu verbul 5/5 (3)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Din cauza lui “datorită” 5/5 (6)

Din cauza lui “datorită” ăsta multe probleme şi dileme mi-am creat în viaţă. Mai ales că toată lumea, de la tot omul de rând ce-şi dă cu părerea şi le ştie pe toate şi până la profesori doctori universitari, academicieni, lingvişti de renume etc., în fine, toată lumea are o convingere foarte puternică vis-à-vis de “datorită”: această prepoziţie se opune întotdeauna locuţiunii prepoziţionale “din cauza”. Cum anume? Simplu, ni se explică, condescendent: în vreme ce “din cauza” are neapărat-neapărat conotaţii negative din punctul de vedere al vorbitorului, “datorită”, evident, are numai şi numai conotaţii pozitive – raportul cauză-efect în mintea vorbitorului este unul favorabil. Adicătelea, mai pe româneşte: NU E CORECT să spui “Nu am plecat datorită ploii”, ci doar “Nu am plecat din cauza ploii” – din motivele prezentate mai sus. Aceasta este una dintre regulile imuabile ale limbii noastre, asupra căreia tot românul se simte dator să facă ocazional câte o observaţie, când – Doamne fereşte! – îţi mai “scapă” câte un “datorită ploii”. Atunci te corectezi, cuminte, sperând să nu o mai “comiţi” data viitoare, căci deh, ce să-i faci, când doi îţi zic că eşti beat, te duci şi te culci, darămite dacă-s mai mulţi, darămite dacă mai sunt şi lingvişti de renume etc.
Ei bine, m-am hotărât deodată ca de data asta să nu mă mai duc “la culcare” şi să lămuresc o dată pentru totdeauna problema opoziţiei “din cauza” – “datorită”. Aşadar:

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Zodii şi DOOM 2.75/5 (2)

Scrisoare adresată amatorilor de astrologie

Dragi amatori de ştiinţe oculte,

Ţin să vă informez că trebuie neapărat să vă revizuiţi total terminologia cu care sunteţi familiarizaţi în domeniul astrologiei.

Cine îşi imaginează că există în limba română zodiile Berbec, Capricorn, Gemeni, Săgetător sau Vărsător, se înşală amarnic. Continue reading Zodii şi DOOM 2.75/5 (2)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10