Category Archives: Dificultăţi ale limbii române

“Majoritatea este” sau “majoritatea sunt”? Despre acordul substantivelor colective cu verbul 4.86/5 (7)

Respect limba romana

Ce sunt substantivele colective?

Substantivele colective sunt substantive care denumesc printr-o formă de singular o pluralitate de obiecte identice, considerate ca un întreg, ca o totalitate.

De câte feluri sunt substantivele colective şi cum se acordă ele cu verbul?

 

După formă, substantivele colective pot fi:

–    simple: neam, grup, stol

– derivate (cu sufixe colective): tinerime, brădet, alun

După înţeles (sens), substantivele colective sunt de două feluri:

1. SUBSTANTIVE COLECTIVE COMPLETE

Sensul cuprinde semele*: [pluralitate] + [elementele pluralităţii] – sunt incluse toate elementele pluralităţii / colectivităţii.

Exemple: oaste, lume, popor, tineret, tinerime, stufăriş, brădet, pietriş, boierime, ţărănime, armată etc.

Acordul substantivelor colective complete

Acordul se face normal (după formă): substantivul la singular se acordă cu verbul la singular, substantivul la plural se acordă cu verbul la plural.

Exemple:

Armata s-a retras.

Armatele s-au confruntat.

2. SUBSTANTIVE COLECTIVE INCOMPLETE

Sensul cuprinde doar semul [pluralitate] – deci NU sunt incluse toate elementele pluralităţii.

Exemple: grup, grupă, parte, majoritate, gramadă, mulţime, jumătate, seamă, sumedenie, morman, vraf, şir, număr, serie, puzderie etc.

Acordul substantivelor colective incomplete

Continue reading “Majoritatea este” sau “majoritatea sunt”? Despre acordul substantivelor colective cu verbul 4.86/5 (7)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Din cauza lui “datorită” 5/5 (1)

Din cauza lui “datorită” ăsta multe probleme şi dileme mi-am creat în viaţă. Mai ales că toată lumea, de la tot omul de rând ce-şi dă cu părerea şi le ştie pe toate şi până la profesori doctori universitari, academicieni, lingvişti de renume etc., în fine, toată lumea are o convingere foarte puternică vis-à-vis de “datorită”: această prepoziţie se opune întotdeauna locuţiunii prepoziţionale “din cauza”. Cum anume? Simplu, ni se explică, condescendent: în vreme ce “din cauza” are neapărat-neapărat conotaţii negative din punctul de vedere al vorbitorului, “datorită”, evident, are numai şi numai conotaţii pozitive – raportul cauză-efect în mintea vorbitorului este unul favorabil. Adicătelea, mai pe româneşte: NU E CORECT să spui “Nu am plecat datorită ploii”, ci doar “Nu am plecat din cauza ploii” – din motivele prezentate mai sus. Aceasta este una dintre regulile imuabile ale limbii noastre, asupra căreia tot românul se simte dator să facă ocazional câte o observaţie, când – Doamne fereşte! – îţi mai “scapă” câte un “datorită ploii”. Atunci te corectezi, cuminte, sperând să nu o mai “comiţi” data viitoare, căci deh, ce să-i faci, când doi îţi zic că eşti beat, te duci şi te culci, darămite dacă-s mai mulţi, darămite dacă mai sunt şi lingvişti de renume etc.
Ei bine, m-am hotărât deodată ca de data asta să nu mă mai duc “la culcare” şi să lămuresc o dată pentru totdeauna problema opoziţiei “din cauza” – “datorită”. Aşadar:

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Zodii şi DOOM 5/5 (1)

Scrisoare adresată amatorilor de astrologie

Dragi amatori de ştiinţe oculte,

Ţin să vă informez că trebuie neapărat să vă revizuiţi total terminologia cu care sunteţi familiarizaţi în domeniul astrologiei.

Cine îşi imaginează că există în limba română zodiile Berbec, Capricorn, Gemeni, Săgetător sau Vărsător, se înşală amarnic. Continue reading Zodii şi DOOM 5/5 (1)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Un gen, două genuri, două gene… .

DOOM-ul şi genul (2)

Genul în limba română – norme în noul DOOM

 

Problema genului în limba română este o problemă complicată. Sau cel puţin aşa pare, dacă ne orientăm după noul DOOM (ediţia 2005).

Despre “pole-position”

În acest dicţionar care reglementează limba română literară găsim la litera P un neologism preluat din limba engleză: “pole-position”. Să lăsăm deocamdată deoparte discuţiile privitoare la oportunitatea acceptării acestuia în limba română. El aparţine, probabil, categoriei de neologisme necesare, dată fiind folosirea lui la scară internaţională. Ciudăţenia cea mare nu constă atât în introducerea lui în limba română, cât în modul în care acest substantiv a fost introdus. Dar iată întâi cum apare el în DOOM 2:

* pole-position (angl) (pron. polpozişn) s.f.

Prin urmare, este un substantiv de gen feminin (cel mai probabil pentru că echivalentul românesc al lui “position” este feminin). În aparenţă, nimic anormal, totul este logic şi la locul lui. Dar iată unde intervin dificultatea şi ciudăţenia acestui cuvânt:
Indicaţii suplimentare nu avem. Adică: nu ni se spune cum îl articulăm, cum alcătuim pluralul. Se ştie că articolul hotărât feminin în română este –a. Prin urmare, articulăm acest anglicism “*pole-position (pe modelul casă-casa)?? Iar pluralul, ar fi, prin deducţie “*pole-positione”, cu –e final sonor (conform casă-case) sau, poate, “*pole-positioni” (conform uşă-uşi)?? Sau poate folosim pluralul englezesc în –-s? Continue reading Un gen, două genuri, două gene… .

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Desfiinţăm femininele? 5/5 (1)

DOOM-ul şi genul (1)

O avocată devenită celebră cu ocazia “crimei din Primăverii” susţinea sus şi tare în timpul unei emisiuni televizate că dumneaei este “avocat”, nu “avocată”, simţindu-se, după toate aparenţele, ofensată de un domn care se încăpăţâna să i se adreseze cu “”doamna avocată””. Despre cauzele unor astfel de atitudini am mai vorbit, însă ţin încă o dată să subliniez, pentru doamna respectivă şi pentru toţi amatorii de substantive masculine ce denumesc profesii, titluri, ocupaţii, funcţii, meserii ce pot fi exercitate şi de femei, că limba română dispune de genul feminin pentru o mulţime de astfel de substantive. 

Prin urmare, nu este incorect, nici jignitor pentru doamne să folosim substantive feminine cum ar fi: avocată, deputată, preşedintă, judecătoare, consilieră, reporteră, traducătoare, chiar şi tutoare, referentă, lectoră, translatoare, redactoare, administratoare, filologă, biologă (şi altele similare: astrologă, psihologă, grafologă etc. etc.) deşi acestea din urmă şi altele asemenea sună destul de nefiresc, fie din cauza rarei lor utilizări, fie din cauza adoptării unei forme feminine literare nefericit alese (de pildă, pentru “administrator” circulă în limba română femininul “administratoră”, cu o frecvenţă suficient de mare pentru a fi adoptat ca literar, căci, nu-i aşa, uzul impune norma; pe de altă parte, dacă pentru “redactoare” se menţionează că este utilizat rar, pentru “administratoare” raritatea folosirii nu e menţionată, deşi este posibil ca frecvenţa lui să fie mult mai redusă decât în cazul lui “redactoare”).

Continue reading Desfiinţăm femininele? 5/5 (1)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Zodii şi DOOM .

Scrisoare adresată amatorilor de astrologie

Dragi amatori de ştiinţe oculte,

Ţin să vă informez că trebuie neapărat să vă revizuiţi total terminologia cu care sunteţi familiarizaţi în domeniul astrologiei.

Cine îşi imaginează că există în limba română zodiile Berbec, Capricorn, Gemeni, Săgetător sau Vărsător, se înşală amarnic. Continue reading Zodii şi DOOM .

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Un gen, două genuri, două gene… .

DOOM-ul şi genul (2)

Problema genului în limba română este o problemă complicată. Sau cel puţin aşa pare, dacă ne orientăm după noul DOOM (ediţia 2005).

Despre “pole-position”

În acest dicţionar care reglementează limba română literară găsim la litera P un neologism preluat din limba engleză: “pole-position”. Să lăsăm deocamdată deoparte discuţiile privitoare la oportunitatea acceptării acestuia în limba română. El aparţine, probabil, categoriei de neologisme necesare, dată fiind folosirea lui la scară internaţională. Ciudăţenia cea mare nu constă atât în introducerea lui în limba română, cât în modul în care acest substantiv a fost introdus. Dar iată întâi cum apare el în DOOM 2:

* pole-position (angl) (pron. polpozişn) s.f.

Prin urmare, este un substantiv de gen feminin (cel mai probabil pentru că echivalentul românesc al lui “position” este feminin). În aparenţă, nimic anormal, totul este logic şi la locul lui. Dar iată unde intervin dificultatea şi ciudăţenia acestui cuvânt:
Indicaţii suplimentare nu avem. Adică: nu ni se spune cum îl articulăm, cum alcătuim pluralul. Se ştie că articolul hotărât feminin în română este –a. Prin urmare, articulăm acest anglicism “*pole-position (pe modelul casă-casa)?? Iar pluralul, ar fi, prin deducţie “*pole-positione”, cu –e final sonor (conform casă-case) sau, poate, “*pole-positioni” (conform uşă-uşi)?? Sau poate folosim pluralul englezesc în –-s? Continue reading Un gen, două genuri, două gene… .

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Din cauza lui “datorită” 5/5 (1)

Din cauza lui “datorită” ăsta multe probleme şi dileme mi-am creat în viaţă. Mai ales că toată lumea, de la tot omul de rând ce-şi dă cu părerea şi le ştie pe toate şi până la profesori doctori universitari, academicieni, lingvişti de renume etc., în fine, toată lumea are o convingere foarte puternică vis-à-vis de “datorită”: această prepoziţie se opune întotdeauna locuţiunii prepoziţionale “din cauza”. Cum anume? Simplu, ni se explică, condescendent: în vreme ce “din cauza” are neapărat-neapărat conotaţii negative din punctul de vedere al vorbitorului, “datorită”, evident, are numai şi numai conotaţii pozitive – raportul cauză-efect în mintea vorbitorului este unul favorabil. Adicătelea, mai pe româneşte: NU E CORECT să spui “Nu am plecat datorită ploii”, ci doar “Nu am plecat din cauza ploii” – din motivele prezentate mai sus. Aceasta este una dintre regulile imuabile ale limbii noastre, asupra căreia tot românul se simte dator să facă ocazional câte o observaţie, când – Doamne fereşte! – îţi mai “scapă” câte un “datorită ploii”. Atunci te corectezi, cuminte, sperând să nu o mai “comiţi” data viitoare, căci deh, ce să-i faci, când doi îţi zic că eşti beat, te duci şi te culci, darămite dacă-s mai mulţi, darămite dacă mai sunt şi lingvişti de renume etc.
Ei bine, m-am hotărât deodată ca de data asta să nu mă mai duc “la culcare” şi să lămuresc o dată pentru totdeauna problema opoziţiei “din cauza” – “datorită”. Aşadar:

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10