Alfabetul fonetic al limbii engleze: ce este şi la ce foloseşte? 5/5 (6)
5/56

Necesitatea transcrierii fonetice

Tehnologia ne dă astăzi posibilitatea de a avea acces la pronunţarea cuvintelor dintr-un simplu click sau apăsând un buton de redare. Când învăţăm o limbă străină – mai ales pe cont propriu – posibilitatea de a auzi instantaneu un cuvânt nou întâlnit nu este de neglijat, pentru că până şi limbile fonetice au dificultăţile lor de pronunţare şi excepţii de la regulă.

De exemplu, deşi limba română este o limbă fonetică (se citeşte cum se scrie/se scrie cum se pronunţă), ea poate prezenta o serie de dificultăţi  chiar şi pentru vorbitorii nativi (gândiţi-vă numai de câte ori aţi întâlnit în scris *ideie, *influienţă, *adegvat – sub influenţa diverselor graiuri / idiolecte  – în loc de idee, influenţă, adecvat etc.)

Pentru cei care învaţă româna este încă şi mai greu: după ce învaţă că “se pronunţă cum se scrie”, urmează excepţiile: examen se pronunţă [egzamen], eu – [ieu], el – [iel], oaie – [uaie] etc. La acestea se adaugă foneme  cu care vorbitorii străini nu sunt de regulă familiarizaţi – precum ă sau î, reprezentate prin litere care nu există în alfabetul lor, sau litere “ciudate” care redau diverse sunete: ş, ţ (reprezentate în alte limbi – precum engleza – prin grupuri de litere, de ex. sh,  respectiv ts).

Lucrurile devin, desigur, şi mai complicate în cazul limbilor etimologice, cum e limba engleză, în care forma cuvintelor este mai aproape de forma etimonului  şi mai mult (night – [nait]) sau mai puţin (man – [mæn]) îndepărtate de pronunţarea lor actuală.

Aşadar, pentru a veni în ajutorul vorbitorilor, fie aceştia nativi sau străini, şi pentru că nu am dispus întotdeauna de tehnologia înregistrării audio, necesitatea transcrierii fonetice s-a impus de la sine încă de timpuriu.

Începuturile alfabetului fonetic

Eforturile cărturarilor de a reproduce întocmai vorbirea dincolo de forma cuvântului sunt vechi de câteva sute de ani. Primele sisteme de transcriere fonetică din Europa datează din sec. XVI: 1550 – Franţa, prin Tratatul de gramatică franceză al lui Loys Meigret (La Trette´ de la grammere françoeze); 1568 – Anglia, prin lucrarea lui Sir Thomas Smith, De recta et emendata linguae anglicanae scriptura (“Despre scrierea corectă şi corectată a limbii engleze”). Utilitatea acestor sisteme de transcriere fonetică – de fapt primele încercări de alfabet fonetic – era evidentă în special pentru aceste două limbi etimologice.

Nu e de mirare, aşadar, că Asociaţia Fonetică Internaţională (fondată la Paris în 1886) a fost alcătuită în principal din lingvişti englezi şi francezi. Asociaţia a elaborat câteva versiuni oficiale ale alfabetului fonetic internaţional (1888, 1900, 1932, 1989, 1993).

dictionar englez-roman bantas

Deşi au trecut peste 400 de ani primele încercări de transcriere fonetică, utilitatea alfabetelor fonetice este încă actuală (mai ales pentru limbi nu foarte populare pe plan internaţional, cum e româna, pentru care nu prea există resurse online), chiar dacă în prezent dispunem de o sumedenie de dispozitive şi resurse care redau cuvintele în format audio. Dacă se întâmplă să cadă Internetul, să se strice iPhone-ul sau să se zgârie CD-ul, adio resurse audio! Vom fi nevoiţi să apelăm la vechiul nostru prieten, dicţionarul tipărit. Iar acolo ne vom lovi de acele stranii semne grafice care constituie alfabetul fonetic internaţional, prescurtat AFI (în engleză International Phonetic Alphabet, prescurtat IPA, aceasta fiind denumirea cea mai populară).

  Alcătuirea alfabetului fonetic internaţional

Întrucât literele nu sunt întotdeauna oglinda fidelă a sunetelor, a fost conceput acest alfabet  (un “alfabet al sunetelor”) pentru a reda cât mai fidel pronunţarea cuvintelor. El se bazează în principiu pe alfabetul latin, iar pentru reproducerea unor sunete mai dificile sau “ciudate”, pentru care nu există litere specifice, s-a recurs la unele artificii –  inversarea literelor (de ex. e inversat [ə] pentru sunetul ă), introducerea unor semne diacritice (de ex. tilda ˜ pentru redarea nazalităţii), folosirea unor simboluri speciale (de ex. două puncte [:] pentru redarea unui sunet lung) – ori s-au împrumutat litere din alfabetul grecesc (de ex. theta [Ө], uşor modificată, pentru consoana interdentală aspirată surdă – din engl. thin).

IPA consonants alfabetul fonetic consoane-1Desigur, având în vedere complexitatea şi diversitatea vorbirii, alfabetul fonetic internaţional nu poate fi altfel decât extrem de complex, el având ca scop redarea cât mai fidelă în scris a sunetelor, dar şi a accentului, intonaţiei etc., toate acestea fiind de un deosebit folos pentru foneticieni, lingvişti ş.a. Însă pentru “muritorii de rând” se află în circulaţie diverse variante simplificate, de utilitate imediată în special pentru cei ce vor să-şi însuşească o limbă străină, existând pentru fiecare limbă în parte câte un alfabet fonetic personalizat.

Alfabetul fonetic al limbii engleze

 Pentru limba engleză, de exemplu, alfabetul fonetic cuprinde o serie de 20 semne pentru sunetele vocalice şi 24 semne pentru cele consonantice, la care se adaugă 5 simboluri speciale.

Dar nu toate aceste grafeme  sunt folosite în mod regulat de către cei care predau (respectiv învaţă) limba engleză, pentru că 1. Nu sunt chiar toate necesare pentru a reda o pronunţare corectă şi 2. Este inutil să încarci elevul cu informaţii noi de care nu are neapărat nevoie.  Astfel că, pe lângă literele obişnuite (şi familiare) ale alfabetului latin, pentru transcrierea fonetică se folosesc în general doar câteva semne în plus pentru redarea unor sunete specifice limbii engleze (eu personal folosesc în general doar 1-2 semne vocalice, două simboluri speciale şi vreo 4-5 semne consonantice – toate evidenţiate cu galben în tabelele de mai jos).

Iată cum arată alfabetul fonetic al limbii engleze:

VOCALE ŞI DIFTONGI

IPA Sunet Exemple
ʌ a scurt CUT, SHUT
ɑ: a lung FARM, GRASS
æ e foarte deschis, către a (se deschide gura pentru pronunţarea lui a şi se pronunţă e; foarte apropiat de diftongul rom. ea, din seară) MAN, SNACK
e / ɛ e scurt PET, BET
ə ă MOTHER, LADDER
ɜ:ʳ ă(r)

(în engleza americană; în engleza britanică r nu se aude)

BURN, EARN
ɪ i scurt SIT, THICK
i: i lung MEET, SEAT
ɒ o scurt SHOT, SLOT
ɔ: o lung SMALL, HALL
ʊ u scurt WOULD, PULL
u: u lung MOOD, FOOD
ai (diftong https://dexonline.ro/definitie/diftong) NIGHT,BUY
au (diftong) HOW, NOUN
ei (diftong) WAIT, ATE
ou (diftong) SHOW, DOUGH
ɔɪ oi (diftong) TOY, GROIN
(diftong) CHAIR, BARE
ɪəʳ (r) (diftong) (în engleza britanică r nu se pronunţă) BEER, EAR
ʊəʳ (diftong) POOR, SURE

CONSOANE

IPA Sunet Exemple
b b BLACK, BLUEBERRY
d d DEW, WONDERFUL
f f FLOOR, FREEZE
g g GRASS, GREEN
h h HAT, HEAT
j i (semiconsoană) YOUNG, YELLOW
k c CAR, CUT
l l LATE, LAUGH
m m MARY, WOMAN
n n NOTHING, NEITHER
ŋ n spre g (g e neterminat, “înghiţit”; în engleza britanică nu se pronunţă complet)

n nazal

BRING, FIGHTING

 

 

UNCLE

p p PLAN, PEN
r r (rotunjit; limba nu atinge cerul gurii) ROUND, BERRY
s s SECOND, MISTER
ʃ ş SHADOW, SLASH
t t TEA, GETTING
ce, ci,

(pronunţate împreună)

CHECK, CHICK,

WATCH

θ s sau t interdental (pronunţare cu vârful limbii între dinţi)

 

THIN, MOUTH
ð z sau d interdental THAT, FATHER
v v VAULT, FUGITIVE
w u (semiconsoană) WHAT, WIDOW
z z CRAZY, ZOO
ʒ j PLEASURE, VISION
ge, gi,

dj (pronunţate împreună)

GEOLOGY, GESTURE, LARGE

SIMBOLURI SPECIALE

IPA Semnificaţie
‘ (accentul) se pune înaintea unei silabe accentuate. Ex.: [‘wʌndəfʊl]
: Semn pentru vocală lungă.
ʳ Marchează pronunţarea sunetului r. Se mai notează (în codul ASCII) şi (r). Folosit pentru a marca pronunţarea lui r în engleza americană (AE), dar nu şi în cea britanică (BE). De exemplu, car se pronunţă [ca:r] în AE  şi [ca:] în BE. Cu toate acestea, în BE r se va pronunţa dacă este urmat de o vocală: A car in the street se pronunţă [ə  kɑ:r ɪn ðə stri:t], în vreme ce I have a car se pronunţă [aɪ həv ə kɑ:]
əl Se foloseşte uneori pentru marcarea sunetului î înainte de l (î există în engleză, dar nu are o literă specială pentru a-l desemna, ca în română, unde are valoare fonologică). Cuvinte precum little sunt în general transcrise fonetic în engleză [‘lɪtl] (BE) sau [‘lɪtəl] (AE), cuprinzând un aşa-numit “l silabic”. Pentru redarea acestuia se foloseşte uneori transcrierea [əl] – [‘lɪtəl], unde ə se pronunţă î.
ən Este un “n silabic”. ə se pronunţă î. Ex.: written [‘ritən], listen [‘lisən].

Desigur, lista semnelor prezentate aici nu este nicidecum completă, alfabetul fonetic complet al limbii engleze cuprinzând o sumedenie de semne în plus, pentru redarea unor nuanţe, pentru marcarea silabelor, pentru a face diferenţa între engleza britanică şi americană etc. Însă  alfabetul de mai sus ar trebui să fie suficient pentru ilustrarea particularităţilor fonetice ale limbii engleze, în scopul învăţării acestei limbi.

Instrumente online utile

IPA – diagrame

Am ales de pe youtube o diagramă interactivă a alfabetului fonetic al limbii engleze, pe care v-o prezint mai jos (click pe sunet şi veţi auzi pronunţarea).

Diagrama pe care v-o prezint în continuare nu este interactivă, dar cuprinde sunetele cu exemplificarea lor în cuvinte:

Transcriere fonetică

  • Lingorado

Dacă aveţi nevoie de transcrierea fonetică a unui text englezesc, site-ul Lingrado vă pune la dispoziţie o aplicaţie online uşor de folosit: inseraţi textul în caseta de text disponibilă aici, selectaţi British sau American şi efectuaţi click pe  butonul Show transcription.

lingorado IPA transcription

  • ipa.typeit.org

 Site-ul ipa.typeit.org  vă ajută să introduceţi text în alfabetul fonetic internaţional, în cazul (destul de probabil) în care nu dispuneţi de fonturi speciale pentru IPA. De altfel, ipa.typeit.org este o resursă extrem de valoroasă, punând la dispoziţie o listă de fonturi recomandate pentru IPA, precum şi o aplicaţie specială pentru tastarea simbolurilor IPA în Windows.

Testarea pronunţiei

  • Antimoon

Pentru a vă testa cunoştinţele de ortoepie, site-ul antimoon.com vă pune la dispoziţie un test (îl găsiţi aici)

  • Oddcast

De la oddcast.com vine o aplicaţie online text-to-speech (tts) deosebit de utilă şi interesantă. O găsiţi aici  şi o puteţi folosi pentru verificarea pronunţiei pentru exemplele din tabelele de mai sus. Introduceţi textul, selectaţi limba şi vocea (mie îmi plac Hugh pentru English UK şi James pentru English US 😉 – de altfel mi se pare că vocile masculine sunt cumva mai clare), apoi daţi click pe butonul Say It. Este una dintre cele mai bune aplicaţii tts online (dacă nu cea mai bună) şi probabil singura care oferă tts pentru limba română (dacă aveţi cunoştinţă şi de altele, vă rog să nu ezitaţi să le semnalaţi într-un comentariu :) ).

oddcast

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Lăsați un comentariu? Mulțumesc!