Desfiinţăm femininele? 5/5 (1)
5/51

DOOM-ul şi genul (1)

O avocată devenită celebră cu ocazia “crimei din Primăverii” susţinea sus şi tare în timpul unei emisiuni televizate că dumneaei este “avocat”, nu “avocată”, simţindu-se, după toate aparenţele, ofensată de un domn care se încăpăţâna să i se adreseze cu “”doamna avocată””. Despre cauzele unor astfel de atitudini am mai vorbit, însă ţin încă o dată să subliniez, pentru doamna respectivă şi pentru toţi amatorii de substantive masculine ce denumesc profesii, titluri, ocupaţii, funcţii, meserii ce pot fi exercitate şi de femei, că limba română dispune de genul feminin pentru o mulţime de astfel de substantive. 

Prin urmare, nu este incorect, nici jignitor pentru doamne să folosim substantive feminine cum ar fi: avocată, deputată, preşedintă, judecătoare, consilieră, reporteră, traducătoare, chiar şi tutoare, referentă, lectoră, translatoare, redactoare, administratoare, filologă, biologă (şi altele similare: astrologă, psihologă, grafologă etc. etc.) deşi acestea din urmă şi altele asemenea sună destul de nefiresc, fie din cauza rarei lor utilizări, fie din cauza adoptării unei forme feminine literare nefericit alese (de pildă, pentru “administrator” circulă în limba română femininul “administratoră”, cu o frecvenţă suficient de mare pentru a fi adoptat ca literar, căci, nu-i aşa, uzul impune norma; pe de altă parte, dacă pentru “redactoare” se menţionează că este utilizat rar, pentru “administratoare” raritatea folosirii nu e menţionată, deşi este posibil ca frecvenţa lui să fie mult mai redusă decât în cazul lui “redactoare”).

Interesantă este situaţia formei feminine a substantivelor-nume de profesii terminate în -log. Acestea şi-au dobândit femininul literar prin adăugarea lui -ă în coada substantivului masculin corespunzător: biolog-biologă, stomatolog-stomatologă, ecolog-ecologă, viitorolog-viitorologă, neurolog-neurologă etc., iar flexiunea se face pe modelul psihologă-psihologei-psihologe. Forme destul de bizare, nu-i aşa? Însă noul DOOM ne atrage atenţia între paranteze că forma feminină este rar utilizată, deci să nu ne speriem, putem spune liniştiţi “doamna psiholog”, că nu-i bai. Ceea ce nu menţionează noul DOOM (deşi, nu-i aşa, uzul impune norma) este forma populară pentru femininul acestui tip de substantive, terminată în –loagă, care, oricât de “zgâmboit㔠ar fi, circulă totuşi în limbă şi cu siguranţă are o frecvenţă mai mare decât forma literară. Aşadar, să ne ferim în orice caz de forme ca “psiholoagă”, “stomatoloag㔠etc., pentru că nu sunt acceptate nici măcar ca forme populare, dar să folosim în voie feminine populare / familiare cum ar fi dăscăliţă, doctoreasă, notăreasă, coloneleasă şi, mai ales, ministreasă, acest cuvânt care ar trebui să ne fie drag, ca fiind singurul corespondent feminin pentru substantivul “ministru”.

Ei bine, cu acest din urmă cuvânt ajung la din nou la necesitatea introducerii unor feminine în limba română. Am spus mai devreme că limba română dispune de genul feminin pentru o mulţime de substantive ce denumesc profesii, titluri, meserii, ocupaţii, funcţii. După toate aparenţele, mulţimea aceasta nu este, totuşi, suficient de cuprinzătoare. Cel puţin, aşa deducem din dicţionare, care, nu-i aşa, folosesc din plin principiul “uzul impune norma”.

De abia odată cu noul DOOM au intrat în limba română literară forme de feminin ca: politiciană, senatoare, abatesă, astronaută, halterofilă, grefieră, procuristă, coraportoare, mineralogă (rar), dirigintă, modelieră, modelatoare ş.a.; până acum existau doar echivalentele lor masculine. Interesante sunt femininele literare nou introduse ale lui “notar” şi “factor”, care sunt “notăriţă”, respectiv “factoriţă”, după modelul mai vechi “doctor-doctoriţ㔠sau “primar-primăriţă”. Aceste simpatice feminine în -iţă sunt singurele forme literare acceptate de DOOM, care tot justifică atâtea şi atâtea modificări ale normelor prin uzul care impune norma. Foarte interesantă ar fi o anchetă privind uzul lui “notăriţ㔠şi mai ales al lui “doctoriţă”. Oare câţi români folosesc adresări de genul: “doamna notăriţ㔠sau “doamna doctoriţă”? Stând strâmb şi judecând drept, parcă mai firesc sun㠓notar㔠sau “doctor㔠şi probabil că rezultatele unei anchete ar lămuri definitiv lucrurile. Însă poate că Institutul de Lingvistică are de realizat lucruri mai importante decât anchete lingvistice…

Dar să ne oprim puţin la substantivul “doctor” şi la formele lui de feminin. Pe de o parte, avem femininul popular “doctoreasă”, pe de alta, femininul “doctoriţ㔠(pe care, nefiind însoţit de nici o menţiune între paranteze, îl considerăm literar), ambele cu două sensuri: 1. “soţie de doctor” şi 2. “femeie care practică medicina”. Însă substantivul “doctor” mai are şi un alt sens: “titlu ştiinţific înalt acordat de o instituţie academică sau de învăţământ superior; persoană care deţine acest titlu”. Pentru acest sens, “sărăcăcioasa” limbă română nu dispune, pare-se, de o formă de feminin sau de mijloace pentru a o alcătui. Sau, cel puţin, aşa ne spun academicienii, care nu s-au gândit încă la introducerea unui feminin în acest sens. Deci, după ce o doamnă a fost doctorandă, va deveni doctor, pentru că aşa spun normele limbii. La fel stau lucrurile şi în cazul lui masterandă (nou introdus, odată cu masculinul “masterand”), căci, probabil, un feminin pentru “master” ar atenta la simţul estetico-lingvistic al unora sau altora. Dacă mi-ar arde de glumă, aş zice că, probabil, masterandele care iau masteratul sunt atât de puţine, iar doctorandele care iau doctoratul, aşijderea, încât nu mai e nevoie de un feminin pentru master sau doctor. Sau aş propune scoaterea definitivă din dicţionar a femininelor pentru tipul de substantive abordate aici. Dar nu-mi arde de glumă.

Şi pentru că nu-mi arde de glumă, vin şi pun o întrebare cât se poate de serioasă: cum se face că unele substantive nou intrate în limbă, de tipul celor discutate aici, sunt acceptate de DOOM 2 cu tot cu corespondentele lor feminine *, iar altele, nu **?
Cum nu mă aştept la un răspuns, pornesc să găsesc explicaţiile pe cont propriu. Ele ar putea veni din două direcţii: pe de o parte, din direcţia – să-i zicem – socială, adică: explicaţia, doamnelor şi domnilor, este faptul că în societatea noastră sau aiurea funcţiile/meseriile/ocupaţiile/profesiile respective nu sunt exercitate de femei deloc sau sunt exercitate de femei în procent foarte mic, deci forma feminină nu-şi are rostul. Dar pe această logică nu şi-ar fi găsit femininul în limba română cuvinte ca astronaut, cosmonaut sau chiar abate ori senator. Pe de altă parte, explicaţia ar putea veni din direcţia uzului ce impune norma, de care se face atâta… uz. Adică, doamnelor şi domnilor, respectivele substantive sunt rar folosite la feminin în limba vorbită, sau nu se folosesc deloc în forma lor feminină, deci aceasta nu a fost introdusă. Însă privind din această direcţie nu ar mai fi trebuit introduse feminine ca psihopedagogă, politologă, alergologă ş.a. Şi, să fim serioşi, chiar aşa de rar sunt folosite cuvinte ca rockeriţă, rapperiţă, fană ş.a., astfel încât să nu merite să intre în dicţionar?

Confuzia în folosirea de către vorbitori a formei feminine pentru substantivele în cauză este întreţinută, evident, de lucrările lexicografice actuale. De pildă, noul DOOM acceptă o formă feminină pentru “redactor”, dar nu şi pentru “tehnoredactor”, acceptă femininul “decană”, corespunzător lui “decan”, dar nu introduce un feminin pentru “prodecan”, accept㠓lector㔠şi “conferenţiară”, dar nu şi “rectoră”, care să corespundă lui “rector” etc. Mai mult, pentru unele grade militare, acceptă forme feminine familiare / populare / învechite, pentru a denumi soţia ofiţerului respectiv – colonel-colonelă (învechit şi rar) / coloneleasă (familiar), maior-maioreasă (fam) – iar pentru altele nu accept㠖 – de pildă, pentru “general” (“generăleas㔠nu apare nici în DEX 98, nici în DOOM 2), iar pentru altele nu menţionează că forma respectiv㠖 – de pildă, “căpităneas㔠– – ar fi populară, familiară sau învechită, deci am putea să o luăm de-a dreptul literară. În plus, dacă până acum DEX 98 accepta un feminin pentru “procuror”, şi anume “procuroră”, în DOOM 2 acesta din urmă dispare, ca şi “egiptologă”, prezent în NODEX, dar absent din DOOM 2, căci, nu-i aşa, nu avem nevoie de ele, cum probabil nu avem nevoie de un feminin nici pentru “prefect” sau de alte şi alte feminine. Dar cine decide dacă avem sau nu nevoie de acestea? Desigur, domnii lexicografi, care au decis că avem neapărată nevoie în limba română de substantivul englezesc “mister” precum şi de echivalentul său feminin, “mistress”…. Fireşte, ezitările, confuziile, omisiunile în ceea ce priveşte folosirea femininului în cazul substantivelor despre care fac vorbire, la toate nivelurile (academic, oficial, mediatic sau chiar popular) devin normale în aceste condiţii, fiind favorizate de către înşişi cei însărcinaţi a reglementa limba română.

Se pare că într-un trecut nu prea îndepărtat limba română era mult mai maleabilă în privinţa genului, neavând restricţii pentru formele de feminin, şi, cu expresivitatea caracteristic㠖 ce începe să se piardă, din păcate, – crea corespondente feminine pentru mai toate masculinele, fie şi numai pentru a denumi soţia celui ce avea ocupaţia desemnată de substantivul respectiv. De pildă: vornic-vorniceasă, polcovnic-polcovniceasă, paharnic-păhărniceasă, prisăcar-prisăcăriţă, dăltuitor-dăltuitoare, podar-podăriţă, olar-olăriţă/olăreasă, cioplitor-cioplitoare, morar-morăriţă/morăreasă, hangiu-hangiţă/hangioaică, păstor-păstoriţă, cioban-ciobăniţă, tâmplar-tâmplăreasă, ciubotar-ciubotăreasă, cizmar-cizmăreasă, zidar-zidăriţă/zidăreasă, paracliser-paracliseriţă, cărător-cărătoare etc.

Prin urmare, avem resurse, avem mijloacele necesare şi obişnuiţa folosirii lor, avem tradiţia femininelor, avem o cerinţă internă a limbii pentru feminine, avem o limbă ce ne oferă o mare libertate în crearea de noi cuvinte. Însă, în aceste vremuri moderne, în toiul influenţelor străine (a se citi anglo-americane), străine de latinitatea noastră care permite şi cere mai mult în exprimare, mai avem, mai nou, şi o reticenţă a academicienilor – – absolut nejustificată! – – de a introduce femininele în cauză. Da, absolut nejustificată, cum nejustificată este şi introducerea unor anglicisme absolut inutile, intrate în limbă odată cu o trecătoare modă, dar care vor fi consolidate în limba română datorită acceptării lor la nivel normativ: agreement, all-right, Big Brother, board, boy, brunch, coroner, coffee-break sau altele asemenea.

Fiindcă este vorba de cuvinte intrate sau neintrate în dicţionar, atenţie la cuvintele intrate în uzul care, zice-se, impune norma, dar neluate în considerare de noul DOOM, cum ar fi: ufolog şi ozeneolog ***, editor (accent pe a doua silabă, sens: “redactor”), balneoterapeut (există doar balneoterapie), bioenergetician (de abia s-a introdus bioenergie), hip-hopper (hip-hop e nou introdus de DOOM 2, pentru hip-hopper şi mai ales pentru hip-hopperiţă mai curge multă apă pe Dunăre), balneofizioterapeut, înţelept (substantiv) ****, promoter şi promoteriţă, stylist, hair-stylist, make-up artist, merchandiser, webmaster, webdesigner, zoobiolog, free-lancer etc. etc. etc. Desigur, nu toate au ce căuta în limba română, dar unele sunt extrem de uzitate, iar cele ce vor intra oficial în română vor avea destul de aşteptat pentru o formă feminină, dacă aceasta va fi vreodată introdusă în dicţionare.

Aşteptând în van modificări în limba literară care să pună femininele în dreptul lor şi asumându-mi din nou rolul de “vox clamantis in deserto”, închei cu o listă lungă şi, desigur, incompletă, de substantive prezente în DOOM 2, desemnând ocupaţii, profesii, titluri, funcţii, meserii, care vor rămâne, probabil, de-a pururi masculine (desigur, alături de substantivele ce denumesc gradele militare şi de cele introduse doar cu formă de masculin, enumerate mai jos, în nota de subsol **): tapiţer, tarabagiu, critic, coroner, tehnoredactor, trimis, globe-trotter, designer, master, doctor (titlu), boss, manager, cărturar, copywriter, cenzor, custode, comisionar, prezident, procuror, prodecan, ministru, prim-ministru, prim-procuror, pilot, copilot, prim-secretar, lăcătuş, sculer, rector, prefect, egiptolog, golgheter, fundaş, discipol, jurat, jocheu, chirurg, medic, bancher, impresar, zugrav, ghid, anticar… ……

Las cititorilor plăcerea de a completa această listă, şi îi invit să cugete înainte de a folosi automat masculinul pentru acest tip de substantive, măcar pentru cele care au totuşi corespondente feminine acceptate de norme, căci, aşa cum am spus mai devreme, nu e incorect să le folosim. Este chiar recomandabil, pentru a vorbi o limbă corectă, să le folosim măcar pe cele existente în lucrările normative. Şi, de ce nu, chiar şi pe cele inexistente, de tipul “doctoră”, “notar㔠sau “redactoră”, căci va veni, probabil, ziua când uzul va impune norma şi în această privinţă, înlăturând reticenţele academicienilor care nu s-au sfiit să opereze în noul DOOM alte modificări, mult mai iritante, dictate de “uz”.

______________________
NOTE:
* Substantive nou introduse cu forme masculine şi feminine: informatician-informaticiană, debarasor-debarasoare, ecologist-ecologistă, machetator-machetatoare, prim-solist – prim-solistă, oceanolog-oceanologă (rar), confecţioner-confecţioneră, masterand-masterandă, automatist-automatistă, gastroenterolog-gastroenterologă, generalist-generalistă, gerontolog-gerontologă (rar), terapeut-terapeută, fizioterapeut-fizioterapeută, futurolog-futurologă (rar), investitor-investitoare, kinetoterapeut-kinetoterapeută, mitingist-mitingistă, psihopedagog-psihopedagogă (rar), psihoterapeut-psihoterapeută, alergolog-alergologă (rar), politolog-politologă etc.

** Substantive nou introduse – doar cu formă masculină: boss, enolog/oenolog, tapiser, supervizor, terminolog, hacker, cameraman, supervizor, genist, fiziopatolog, finanţist, învăţat, biker, rocker, dealer, fan, bodyguard, rapper, ranger etc.

*** Ufolog– nu figurează în DOOM 2, dar apare în DEX 98 şi NODEX, iar ufologie (prezent în DEX 98 şi NODEX) apare în DOOM 2 ca nou introdus; ozeneolog – – de abia DOOM 2 introduce abrevierea OZN ca termen de sine-stătător, ozene (care apare în DEX 98) şi ozeneu (care apare în NODEX) nu apar în DOOM 2, ozeneologie există în DOR, nu există în DOOM 2, deşi toate aceste cuvinte ar putea pune probleme de scriere şi / sau pronunţare, pe care DOOM e menit să le lămurească; pentru substantive care să denumească specialistul / specialista în ozeneologie mai avem de aşteptat

**** Înţelept– în DOOM 2 figurează doar ca adjectiv, cu formă de masculin şi feminin. În DEX 98 se precizează folosirea lui frecventă ca substantiv. Pentru “egoist”, DOOM 2 este mai îngăduitor, acesta figurând şi ca adjectiv, şi ca substantiv.

______________________________________________

(Articol publicat prima dată pe agonia.ro)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Lăsați un comentariu? Mulțumesc!