Cazul James Pettit: gafe de ambasador, gafe de analişti şi o traducere „corectă politic”

5/5 (1)

James Pettit, the American ambassador in the Republic of Moldova, has inflamed the spirits on both sides of the Prut when he asserted in an interview that „Moldova is not Romania” and implied that the two countries have no common identity and should abandon the idea of their reunification. This article presents a transcription of interview, along with its translation into Romanian. The article also tackles the use of the words „Moldova” (and „Moldovans”, respectively) which were misinterpreted by Romanian analysts, as in the Romanian language there is no lexical distinction between Moldova and Moldavia, both of them being designated by one word: „Moldova”. In order to differentiate between Moldavia, the Romanian province, and the Republic of Moldova, Romanians use „Moldova” and „Republica Moldova”, respectively.

Ambasadorul american la Chişinău, James Pettit, a comis, fără îndoială o gafă (de fapt o serie de gafe) în recentul interviu acordat televiziunii Moldova 1; asta în cazul în care chiar a fost o gafă şi nu cumva SUA au decis că Republica Moldova trebuie să rămână un „stat-tampon” între UE şi Rusia şi au uitat să-i anunţe şi pe politicienii noştri.

Desigur, afirmaţiile sale cum că Moldova nu e România şi Moldova îşi are propria sa istorie [unică] şi propriile sale provocări [unice], ca stat „multietnic” (ia uite unde era o nouă Belgie şi noi nu ştiam!) nu puteau să nu provoace reacţii aprinse pe ambele maluri ale Prutului, pentru că aceste afirmaţii pur şi simplu ignoră istoria. Dacă ambasadorul nu cunoaşte istoria e grav. Dar dacă o cunoaşte şi o deformează în mod deliberat este şi mai grav…

Continuarea Cazul James Pettit: gafe de ambasador, gafe de analişti şi o traducere „corectă politic”

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

31 august 2016: Ziua Limbii Române

5/5 (2)

Romanian Language Day is at its fourth official celebration this year, on the 31st of August. Events all around the world are taking place between the August 22nd and September 4th 2016. EnglishRomanian.ro has been gathering information about these events in a Facebook event. Check it out, an event might be happening right now in your country 😉

2016 este al patrulea an în care Limba Română este sărbătorită oficial. Ziua Limbii Române este marcată prin evenimente în comunităţile româneşti din toată lumea. Engleză-Română strânge informaţii despre aceste evenimente într-un eveniment Facebook pe care vă invit să-l frecventaţi :)

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Lexic, cultură, idiolect. Despre contribuţia cărturarilor la îmbogăţirea limbii literare

5/5 (2)

The linguistic loan, as many of the fields of human activity and manifestation, is mainly the attribute of scholars when it comes to the enrichment of the language in terms of scientific and cultural terminology.

Împrumutul lingvistic – un procedeu extern de îmbogăţire a limbii – este un fapt obiectiv, mijloc de adaptare la noi realităţi înconjurătoare, consecinţă a bilingvismului, a convieţuirii dintre două popoare, sau a simplei cunoaşteri a unei limbi străine.

Inovaţiile lingvistice apărute prin procedee interne de îmbogăţire a limbii sunt, în genere, rezultatul unui proces lent şi destul de îndelungat; din această cauză, dar şi datorită familiarizării vorbitorilor cu aceste procedee, ele sunt aproape insesizabile la un anumit stadiu de evoluţie a limbii, ieşind în evidenţă numai la o atentă analiză diacronică. Dimpotrivă, împrumuturile, apărând aproape spontan şi fiind străine de natura limbii şi de obişnuinţele lingvistice ale vorbitorilor, sunt uşor sesizabile, iar inovaţiile din acest punct de vedere sunt, de multe ori, dramatice şi spectaculoase.

Continuarea Lexic, cultură, idiolect. Despre contribuţia cărturarilor la îmbogăţirea limbii literare

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Shakespeare lives: 400 ani de la plecarea dintre noi a Marelui Will. Melodii pe Sonetele lui Shakespeare – video şi traducere în română

5/5 (3)

400 years after his death, Shakespeare still lives among us through his immortal works. The worldwide programme Shakespeare lives has gathered hundreds of events dedicated to Great Will.

2016 este anul Shakespeare. Cei 400 de ani de la moartea Marelui Will au arătat că Shakespeare este încă actual, încă trăieşte prin operele sale ce răspund nu doar unor exigenţe artistice ori stilistice sau necesităţilor critice ale intelectualilor, ci şi nevoilor umane ale fiecăruia dintre noi; o dovedesc nenumăratele manifestări artistice inspirate din operele shakespeariene, care au îmbrăcat cele mai diverse şi neaşteptate forme de expresie în cele patru veacuri de când marele dramaturg ne-a părăsit.

Continuarea Shakespeare lives: 400 ani de la plecarea dintre noi a Marelui Will. Melodii pe Sonetele lui Shakespeare – video şi traducere în română

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Declaraţiile ministrului Marius Bostan. Cealaltă faţă a monedei: învăţământul nu e chiar gratuit, mulţi profesori sunt incompetenţi

5/5 (2)

S-a întâmplat ca zilele trecute ministrul Comunicaţiilor, Marius Bostan, să facă nişte declaraţii „explozive”, „revoltătoare” şi „anticonstituţionale” în cadrul unei conferinţe ce a avut loc la Iaşi.

România Liberă a dat publicităţii înregistrarea acestor declaraţii, pe care v-o prezint mai jos:

„Justificarea că ‘am salariu mic’ e o imbecilitate. Am salariu mic, îmi dau demisia, mă apuc de altă muncă dacă nu îmi place meseria asta” (Marius Bostan)

Pe scurt, Marius Bostan i-a îndemnat să „meargă acasă” şi să-şi caute altă meserie pe profesorii care se plâng de salariul mic, justificându-şi prin acesta performanţele slabe de la clasă. Evident, toată presa i-a sărit ministrului în cap, sindicaliştii din învăţământ i-au cerut demisia, simţindu-se jigniţi.

Nu ştiu alţii cum sunt, dar mie mi se pare o chestie logică să-ţi schimbi slujba dacă nu-ţi convine salariul, mai ales dacă nu-ţi place meseria aleasă şi cu atât mai mult dacă eşti incompetent în domeniu. Şi da, cred că e o „imbecilitate” să-ţi justifici incompetenţa prin salariu. Nu i-am auzit pe medici, de pildă, să-şi justifice eşecurile profesionale prin salariul mic. Că şi ei îl au mic, ca mai toată lumea din ţara asta. Dar, ce să vezi, Colegiul Medicilor, atunci când aplică sancţiuni doctorilor vinovaţi de neglijenţă în serviciu sau incompetenţă, nici nu-şi pune problema să-i exonereze pe medici de vină „pe bază de salariu”.

Continuarea Declaraţiile ministrului Marius Bostan. Cealaltă faţă a monedei: învăţământul nu e chiar gratuit, mulţi profesori sunt incompetenţi

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Alfabetul fonetic al limbii engleze: ce este şi la ce foloseşte?

4.1/5 (5)

Necesitatea transcrierii fonetice

Tehnologia ne dă astăzi posibilitatea de a avea acces la pronunţarea cuvintelor dintr-un simplu click sau apăsând un buton de redare. Când învăţăm o limbă străină – mai ales pe cont propriu – posibilitatea de a auzi instantaneu un cuvânt nou întâlnit nu este de neglijat, pentru că până şi limbile fonetice au dificultăţile lor de pronunţare şi excepţii de la regulă.

De exemplu, deşi limba română este o limbă fonetică (se citeşte cum se scrie/se scrie cum se pronunţă), ea poate prezenta o serie de dificultăţi  chiar şi pentru vorbitorii nativi (gândiţi-vă numai de câte ori aţi întâlnit în scris *ideie, *influienţă, *adegvat – sub influenţa diverselor graiuri / idiolecte  – în loc de idee, influenţă, adecvat etc.)

Pentru cei care învaţă româna este încă şi mai greu: după ce învaţă că „se pronunţă cum se scrie”, urmează excepţiile: examen se pronunţă [egzamen], eu – [ieu], el – [iel], oaie – [uaie] etc. La acestea se adaugă foneme  cu care vorbitorii străini nu sunt de regulă familiarizaţi – precum ă sau î, reprezentate prin litere care nu există în alfabetul lor, sau litere „ciudate” care redau diverse sunete: ş, ţ (reprezentate în alte limbi – precum engleza – prin grupuri de litere, de ex. sh, respectiv ts).

Lucrurile devin, desigur, şi mai complicate în cazul limbilor etimologice, cum e limba engleză, în care forma cuvintelor este mai aproape de forma etimonului  şi mai mult (night – [nait]) sau mai puţin (man – [mæn]) îndepărtate de pronunţarea lor actuală.

Aşadar, pentru a veni în ajutorul vorbitorilor, fie aceştia nativi sau străini, şi pentru că tehnologia înregistrării audio a apărut târziu, necesitatea transcrierii fonetice s-a impus de la sine încă de timpuriu.

Continuarea Alfabetul fonetic al limbii engleze: ce este şi la ce foloseşte?

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Liviu Petrina: „Martor şi participant la unele dintre lucrările politice ale lui Corneliu Coposu” – o carte controversată

5/5 (2)

Undoubtedly, great people – like Corneliu Coposu and other anticommunist fighters – belong to History. Any approach on their life and work – such as former PNŢCD Secretary General Liviu Petrina’s recent book – is meant to shed more light onto their principles and ideas, to set an example for future generations. This is why trademarking their names (as it happened last year with Corneliu Coposu’s name, „appropriated” by the homonymous foundation) may be, after all, a huge mistake.

 I. CONTEXT

 Fără îndoială, Corneliu Coposu aparţine Istoriei. Dincolo de asta, cred cu toată puterea că Seniorul aparţine fiecăruia dintre noi în parte. Eu îl simt permanent parte din mine şi din viaţa mea, aşa cum simt că fac parte din mine şi din viaţa mea străbunii şi părinţii mei, dar şi multe personalităţi ale culturii şi istoriei care mi-au marcat viaţa şi au participat, într-un fel sau altul, la formarea mea ca om.

De aceea, anul trecut, când Fundaţia Corneliu Coposu a înregistrat marca comercială Corneliu Coposu la OSIM – pentru activităţi culturale, educative şi de instruire – am perceput acest lucru ca pe o lovitură, nu doar la adresa mea, ci şi a celorlalţi (mulţi) care simt ca mine, dar mai ales la adresa adevărului, a istoriei şi a înseşi principiilor Seniorului (printre care, desigur, se numără libertatea de expresie, libertatea cuvântului,  a opiniei), pentru care Corneliu Coposu a trăit, a luptat, a suferit prin temniţele comuniste.

Continuarea Liviu Petrina: „Martor şi participant la unele dintre lucrările politice ale lui Corneliu Coposu” – o carte controversată

Dați o notă?

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Traduceri. Corectură. Consultanţă şi cercetare lingvistică. Lecţii de engleză şi de română. Copywriting. Web content